Loading...
Blog
  • Main page
04
07
2014

Captalanul(Petasites hybridus)

By IT LSE 0

Descriere : Specii perene, cu aspect diferit dupa perioada de vegetatie: primavara timpuriu apar numai tulpini florifere, ulterior frunze foarte mari direct din rizomi; partea subterana: rizomi orizontali, grosi, nodurosi (noduri de 4-5 cm), internodii subtiri de pe care pleaca radacini; de la rizomi pleaca si stoloni netezi, lungi chiar peste 1 m si grosi de cca. 1 cm; tulpini aeriene: apar primavara timpuriu (martie), groase, carnoase, inalte de 13-40 cm, neramificate, cu peri desi, albi, moi si solzi rosietici; poarta terminal inflorescenta; frunze: mari (putand depasi 80 cm), rotunde si cu baza cordata, margine dintata, pe fata glabre, iar pe spate cu peri mici si desi care nu se ruleaza; petiol lung de 30-80 cm, gros si canaliculat la P. hybridus si compact la P. kablikianus; flori: grupate in numeroase antodii mici, formand un racem terminal alungit de 10-18 cm; flori tubuloase, rosietice la P. hybridus si alb ruginiu galbui la P. kabli­kianus; fructe: achene cu papus alb murdar.

Materia prima : Rhizoma Petasitidis – formata din rizomi grosi, nodurosi, ramificati, cu noduri pana la 4-5 cm in diametru si inter­nodii conice, mai subtiri (2-3 cm in diametru), de culoare galben bruna pana la brun cenusie (P. hybridus) si rizomi mai subtiri , adeseori de culoare rosietica, articulati, cu articulele conice lungi de 2-8 cm, cu numeroase cicatrice inelare ale fostelor scuame (P. kablikianus). Din rizomi pleaca stoloni grosi de cca. 1 cm, cilindrici, netezi, foarte lungi si radacini groase pana la 2 cm in diametru. La interior rizomii au culoarea alba galbuie, prezentand uneori goluri ca urme ale atacului unor larve. Mirosul este caracteristic, iar gustul aromatic amar.

Ecologie si raspandire : Specii care se dezvolta mai ales la semiumbra, cu cerinte ridicate fata de umiditate, in special din zona montana si de deal (in nordul tarii coborand pana spre campie). Abundente pe malul paraielor, in viroage umbroase si umede, in jurul izvoarelor. Specii raspandite in toate zonele de deal si munte din tara, specia P. kablikianus urcand pana in zona alpina, in special in Moldova (judetele Suceava, Neamt, Bacau, Vrancea), intreaga Transilvanie si Banat (indeosebi Brasov, Caras-Severin,  Cluj,  Hunedoara).

Recoltare : Rizomii, impreuna cu stolonii, se recolteaza primavara in martie-aprilie, la inceputul infloririi sau toamna tarziu, cu cazmaua.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Produsul recoltat se spala imediat intr-un curent de apa si se lasa la zvantat. Se indeparteaza restu­rile de tulpini si radacinile, dupa care se pune la uscat la soare (sau pe timp nefavorabil in strat subtire in incaperi bine aerisite); pe cale artificiala se usuca la 35-40°. Randamentul la uscare 4-5/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din rizomi cu stoloni, admitindu-se max. 1% impuritati (resturi de tulpini si radacini), corpuri straine organice – max. 0,5% si minerale – max. 1,5%, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Foarte variata in functie de provenienta, de specie sau hibrid, si in special de chemotaxonul de la care deriva materia prima.

In general contine derivati terpenici, in special sescviterpene cu nucleu eremofilanic; din materia prima de provenienta elvetiana s-au izolat doi esteri ai alcoolului numit petazol: petazina si S-petazina, iar din provenientele cehe, in locul petazinei s-a identificat furanopetazina, furanoeremofilan, eremofilenoid, petazitolid A si B, S-petazitolid A si B; β-elemen, α si β-humulen, bisabolen, petaziten etc.

Rizomii si radacinile mai contin un alcool diterpenic – ilexolul sau bauerenolul, β-sitosterol, colina, acid protocatehic, ulei volatil, zaharuri (glucoza, zaharoza, inulenina, heliantenina etc), saruri de potasiu si magne­ziu etc.

Frunzele contin ulei volatil, mucilagii, inulina, rezine, tanin, o substanta amara de natura glicozidica, substante de natura proteica, acid α-aminoadipic, saruri minerale etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : In trecut aceste specii , datorita proprietatilor diuretice si diaforetice , au fost utilizate in boli infectioase, in special in pesta, de unde si denumirea populara la unele popoare. Alte date se refera la utilizarea preparatelor de Petasites ca expectorant in bronsitele catarale, ca antiastmatic, ca hipotensiv etc.

Cercetarile stiintifice din ultimele doua decenii au confirmat efectele hipotensive in unele forme de hipertensiune arteriala si actiunea antispas­tica a unor extracte sau substante pure obtinute din aceste specii.

Cercetarile fitochimice si farmacodinamice amanuntite efectuate in tara noastra au stabilit ca in materia prima provenind de la specia P. hybridus compusul predominant este furanopetazina, iar in P. kablikianus este kablicina si petazinele, precum si alti compusi . Cerce­tarile farmacodinamice efectuate asupra speciilor romanesti au pus in evi­denta o actiune antispastica intensa de tip papaverinic (de tip musculotrop), fapt care deschide perspectivele valorificarii terapeutice acestor specii atat de raspandite in Carpatii nostri.

Confuzii : Dintre speciile cele mai raspandite din tara noastra cele doua specii considerate ca medicinale se pot confunda cu specia Petasites albus (L.) (Gartn.). Rizomul acestei specii este insa ingust, cilindric, gros pana la 1 cm, fara noduri si cu stoloni relativ subtiri si mai scurti decat la celelalte specii. Frunzele acestei specii sunt mai late decat lungi, mai mici decat la celelalte specii iar pe partea inferioara suriu arahnoidei paroase. Scuamele tulpinilor florifere sunt ovat lanceolate, de culoare alba verzuie.

Podbalul, in special in stadiul tinar, se poate confunda adesea cu Captalanul (Petasites sp.), mai ales ca cerintele ecologice sunt foarte apropiate.

Caractere de deosebire:
– rizomul la Podbal este vertical si cilindric (la Captalan orizontal,muchiat, noduros);
– frunzele de Podbal sunt mai carnoase si au peri albiciosi pe spatele frunzei, care la rulare se strang ca un fir de lana (la Captalan perii sunt mai rari si nu se ruleaza); petiolul lor este glabru sau cu peri moi (la Captalan peri rigizi, scurti, desi);   – nervatiune palmata la ambele specii: la Podbal 7-11 nervuri care se ramifica inca de la baza, la Captalan doar 3 nervuri principale;
– frunzele de Podbal verzi tinute intre palme au suprafata superioara rece, iar cea inferioara calda (datorita perilor izolanti).

author: IT LSE