Loading...
Blog
  • Main page
03
07
2014

Catusnica(Nepeta cataria)

By IT LSE 0

Descriere : Specie erbacee perena din flora spontana si culturi, cu plante erecte, ramificate, inalte de 40-100 cm, cu miros aromatic asemanator celui de lamaie; partea subterana: rizom lemnos ramificat din care pornesc radacini firoase; tulpina aeriana: cu 4 muchii evidente, cu peri desi, scurti, albiciosi si curbati in jos; frunze: dispuse opus, triunghiulare cu baza cordata si marginea crenata cu 8-12 perechi de dinti mari, nervatiunea reticulata; limbul lung de 2-5(8) cm si lat de 1-4(5) cm, verde pe fata si cenusiu pe dos datorita perilor desi; petiol de 1-3 cm; flori: grupate in verticile dese, dispuse la sub­suoara frunzelor dinspre varful tulpinii, a caror ansamblu formeaza un racem; ca­liciul are 5 dinti si spre varf este violaceu, corola bilabiata, alb murdar, lunga pana la 1 cm, are buza inferioara de 2 ori mai lunga ca cea superioara, cu pete purpurii sau violacee; fructe: nucule brune, netede, grupate cate 4 in caliciul persistent.

Materia prima : Herba Nepetae – formata din tulpini ramificate, dese si scurte, paroase, cu frunze triun­ghiular ovale, cordate la baza si cu mar­ginea dintilor rotunjita, de culoare verde pe fata superioara, cenusie paroasa pe cea inferioara. Recoltarea se face inainte de inflorirea deplina. Mirosul este placut aromat, asemanator cu cel de lamaie, gus­tul aromatic, slab amar.

Ecologie si raspandire : Specia apare si in flora spontana, dar nu in cantitati care sa justifice exploatarea ei, prin tufa­risuri, sub garduri vii, pe marginea dru­murilor si in locurile unde se depoziteaza gunoaie. In cultura are cerinte deosebite fata de lumina si caldura, mai ales in perioada de formare a uleiului eteric. Fata de umi­ditate are cerinte mai ridicate primavara, la dezvoltarea aparatului vegetativ, in schimb pe timpul infloririi umiditatea in exces conduce la micsorarea procentului de ulei. Fata de sol nu are pretentii deose­bite, mergand indeosebi pe soluri mai usoare sau mijlocii, cu permeabilitate buna, bogate in humus. Este zonata in judetele Ilfov, Braila.

Tehnologia de cultura : Catusnica prefera ca planta premergatoare nutre­turile verzi, leguminoasele sau o prasitoare ce lasa terenul curat de buruieni. Este afectata si da productii mici daca urmeaza dupa o planta oleo-eterica (fenicul, anason, maghiran, menta). Se re­comanda sa revina pe aceeasi sola numai dupa 6-7 ani.

Lucrarile solului sunt cele obisnuite, respectiv aratura superficiala sau discuit imediat dupa recoltarea plantei premergatoare si aratura adanca in toamna la 28-30 cm, aratura care ramane in brazda cruda peste iarna. Ca ingrasaminte, concomitent cu aratura de toamna se incorporeaza in sol 30 – 40 kg/ha s.a. fosfor si 10 -15kg/ha s.a. potasiu, iar in primavara 40-50 kg/ha s.a. azot. Primavara, pe masura aparitiei buruienilor, pentru a le indeparta si pentru a mentine umiditatea in sol, se va lucra cu combinatorul sau cu cultiva­torul in agregat cu grapa. Ultima lucrare inainte de insamantare, care se face chiar in ziua insamantarii, este tavalugirea terenului.

Insamantarea se face in a doua jumatate a lunii martie sau in prima juma­tate a lunii aprilie cu SUP-21 la care se ataseaza cutii pentru seminte mici, iar ia brazdare limitatoare de adancime. Intervalul intre randuri va fi de 50 cm, iar adancimea de semanat de 0,5 cm. Imediat in urma semanatorii se va da cu tavalugul pentru a pune in contact cat mai perfect samanta cu pamantul.

Can­titatea de samanta necesara la un hectar este de 2,5 kg cu puritatea de 95%, germinatia de 70% si umiditatea maxima de 12%. Greutatea medie a 1000 se­minte este de cea 0,543 g, iar la un gram intra in medie 1 840 seminte. Pentru o mai mare uniformitate la semanat, samanta se amesteca in prealabil cu 4 – 5 parti nisip fin bine uscat. Deoarece rasare la 4 – 5 saptamani de la insaman­tare se amesteca si 50-100 g seminte de salata ca planta indicatoare.

Lucrarile de intretinere recomandate sunt eliminarea scoartei, distrugerea buruienilor si afanarea solului. In acest scop, se vor aplica 1-2 prasile oarbe, 1-2 pliviri si 2 – 3 prasile mecanice. Cand plantele au 4 – 5 frunze, se executa rarirea lor pe rand la 12-18 cm planta de planta. In anul II de cultura se executa 2 – 3 prasile mecanice si tot atatea manuale. Inaintea primei prasile se aplica 15-20 kg /ha s.a. fosfor si tot atata azot.

Recoltarea materiei prime se executa cu cositoarea mecanica bine regla­ta pentru ca taierea sa se faca la 15 – 20 cm deasupra coletului. Momentul optim de recoltare este la inceput de imbobocire. Recoltarea se face numai pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua. Se va recolta intr-o zi numai atat cat se poate deshidrata sau distila in 24 ore, transportul produsului din camp la locul de productie facandu-se cat mai repede. Dupa prima recoltare se va prasi mecanic si la circa 45-50 zile se va recolta a doua oara. Un hectar produce 2 500 -3 000 kg materie prima in stare deshidratata.

Pentru obtinerea materialului de inmultire se vor alege parcelele cele mai reprezentative carora li s-a executat eliminarea negativa. Materialul de inmultire viabil se obtine din prima recolta. Recoltarea se va face cu secera cand 65% din plante au ajuns la maturitatea fiziologica. Plantele recoltate se lasa la soare in snopi 3-5 zile, dupa care se treiera. Un hectar produce 500 – 600 kg samanta cu puritate si germinatie corespunzatoare.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Uscarea se face la umbra, pe rame, in straturi subtiri, iar pe cale artificiala la temperaturi ce nu vor depasi 33°.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din par­tea aeriana recoltata inainte de inflorirea deplina, admitandu-se ca impuritati – frunze brunificate – max. 3% si resturi de tulpini nefoliate – max 1%, corpuri straine organice si minerale – max. 0,5% pentru fiecare, umiditate – max. 13%.

Pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei, condi­tiile tehnice de receptie sunt identice cu cele de la menta.

Compozitie chimica : Ulei volatil (0,20 – 0,70%) cu compozitie chimica diferita in functie de provenienta, continand: carvacrol, nepetol, acid nepetalic, nepetalactone etc, cantitati mici de timol si pulegona.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Actiune sedativa si tonic amara; utilizata sub forma de tinctura sau sirop in tusea spastica.

Tags for this post

author: IT LSE