Loading...
Blog
  • Main page
03
07
2014

Catina(Hippophae rhamnoides)

By IT LSE 0

Descriere : Catina alba este un arbust fructifer introdus in cultura de circa 40 de ani in Romania, dar aproape abandonat  in ultimii 16 ani, in timp ce state precum SUA si Canada, desi l-au descoperit relativ recent, l-au si introdus  in programe guvernamentale. Catina este un arbust fructifer din familia eleagnaceelor, care face parte din flora spontana a Romaniei, dar a fost introdus si in cultura, una dintre cele mai mari plantatii din tara gasindu-se in apropiere de Bacau.

Fructele de catina sunt utilizate in industria alimentara, silvicultura, farmacie, cosmetica. Aceasta utilizare se datoreaza in primul rand continutului bogat in vitamina C (peste 400-800 mg / 100 g suc proaspat, continut mai mare de 2 ori fata de cel al maceselor si de 10 ori fata de cel al citricelor), precum si in vitaminele A, B1 ,B2,  B6, B9, E, K, P și F. Pe langa aceste vitamine, in fructele de catina sunt prezente si multe alte substante bioactive (circa 200 la numar dupa unele evaluari) cum sunt celulaza, beta-carotenul (procent superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca P, Ca, Mg, K, Fe, Na, proteine cu continut ridicat de aminoacizi esentiali si uleiuri complexe. Fructele de catina constituie cea mai bogata sursa de vitamina A, vitamina E, carotenoizi si flavonoizi. Fructul mai contine mari cantitati de vitamina C, vitaminele B1, B2, K si PP, precum si microelemente, acizi grasi esentiali si fitosteroli.

Materie prima : Catina alba este o specie unisexuata, avand plante de ambele sexe. Plantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai mici, mai groase si de culoare inchisa, precum si muguri mai mari. Florile barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna si se afla pe ramurile anuale. Florile femele sunt grupate cate 10-12 intr-un racem foarte scurt.

Fructele sunt drupe false, mici, de forma variabila, de la ovoide la globuloase, uneori chiar turtite. Culoarea lor predominanta este portocalie cu treceri spre galben. Mai rar apar și fructede culoare rosie. Fiind in numar foarte mare, foarte scurt pedunculate si asezate unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un manson. Pulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie, este foarte suculenta si lasa pete unsuroase. Fructele de catina au un miros placut si aromat, dar nu se pot consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si astringente. La maturitate completa ele pierd multa aciditate si au aroma particulara mai puternica atunci cand se recolteaza dupa inghet.

Compozitie chimica : Cercetarile au evidentiat faptul ca fructele de catina, greu de cules si extrem de perisabile in stare proaspata, contin o serie de substante bioactive valoroase cu rol important in reglarea metabolismului uman. Stimularea sistemului imunitar are actiune terapeutica si curativa in prevenirea si tratarea unor multiple afectiuni. Anumite caracteristici biologice si compozitia chimica a fructelor au facut ca planta sa prezinte in ultimul timp un interes deosebit, urmarindu-se elaborarea unor tehnologii hibride pentru separarea, concentrarea si purificarea extractului de catina, in vederea obtinerii unor concentrate de principii active cu aplicatii in domeniul alimentar, farmaceutic si cosmetic.

Sintetizand, fructul de catina contine: substanta uscata 15-20%, zaharuri (in special, monozaharide), acizi organici, pectine, polifenoli si tananti, celuloza, proteine, ulei, β-caroten, microelemente: fosfor, calciu, magneziu, potasiu 165,1 mg%, sodiu 2,8 mg%, fier, vitamine liposolubile (vitamina A, vitamina E, vitamina F, vitamina D), vitamine hidrosolubile (cantitatea variaza in functie de perioada recoltarii) (vitamina C, vitamina P, vitamina K, complexul B), 18 aminoacizi (inclusiv toti aminoacizii esentiali). Se poate observa ca raportul dintre sodiu si potasiu este net in favoarea acestuia din urma, explicand mobilitatea anionilor ca saruri de potasiu. De asemenea, se poate vedea ca fructul contine atat vitamine liposolubile, instabile in mediu acid, cat si vitamine hidrosolubile, instabile in mediu alcalin. Apare astfel paradoxul „convietuirii” in fruct a acestor doua tipuri de vitamine la un pH de 2-3. Studiind fenomenul, cercetatorii au descoperit existenta unor membrane unidirectionale care, atat timp cat nu sunt distruse, pot pastra vitaminele.

Uleiul de catina contine acizi grasi esentiali (80-90%), din care: oleic 1%, linoleic 3%, pantotenic 1,5%, palmitoleic 1%, heptadecanoic 1%, erucic 1%, succinic, malic, maleic, ascorbic, etc. 1% α si β -caroten, licopen, criptoxantina, zeaxantina, taraxantina, fitofluina, tocoferoli (vitamina E, γ-tocoferol), fitosteroli, etc.

Compusii liposolubili din uleiul de catina reprezinta un complex polivitaminic cu actiune regeneratoare asupra metabolismului celular. Principiile active continute sunt, in principal, β-carotenii, vitaminele D, E, K, F, deci toate vitaminele liposolubile, dar si o serie de produsi polifenolici cu activitate puternic antiinflamatoare. De asemenea, mai contine lecitine sub forma usor asimilabila (saruri de calciu si magneziu), acizi grasi nesaturati, dintre care se remarca acidul γ-linolic ca precursor al multor enzime organice. El este un tonifiant general, vitaminizant, antianemic, protector coronarian, antiaterosclerotic, imbunatateste functia de detoxifiere a ficatului si asigura troficitatea celulei hepatice.

Catina alba se prezinta ca un arbust inalt de 1,5-3 m cu numeroși tepi puternici. In functie de conditiile de clima si sol, ea poate creste si ca tufa joasa taratoare, in zonele aride si pe soluri sarace, dar si sub forma arborescenta de 1,5-5 m inaltime pe soluri fertile. Intra pe rod in anul trei de la plantare si are o durata de productie de 18-20 ani. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, raspandit mai mult la suprafata solului, pana la circa 20 cm adancime, avand o mare capacitate de drajonare. Pe radacinile catinei se formeaza nodozitati fixatoare de azot, ca la plantele leguminoase. Aceste nodozitati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile Rhizobium, Azotobacter, Chlostridium, care exista libere in sol si patrund in planta prin perisorii absorbanti, printr-un mecanism de atractie chimica (recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de flavone secretate de radacina). Formarea nodozitatilor este favorizata de prezenta unor microelemente ca: bor, molibden,calciu si sulf.

Tulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna verzuie, care cu timpul se inchide la culoare. O particularitate a acestei plante este prezenta a numerosi spini puternici, lignificati si foarte ascutiti. Toate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de spini.

Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de 5-6 cm, cu perisori solzosi de culoare cenusie argintie pe toate fetele. Frunzele sunt si ele foarte bogate in vitamina C.

Raspandirea pe un areal apreciabil de mare, cantitatile mari de fructe ce pot fi recoltate, ca si numeroasele argumente in favoarea folosirii acesteia in cultura, mai ales pentru fixarea terenurilor degradate si a exploatarii terenurilor saraturate, constituie elemente extrem de importante in vederea exploatarii intensive.

 Catina este o planta valoroasa si prin faptul ca, spre deosebire de alte plante, poate fi valorificata in intregime prin fructe, frunze si radacini.

Catina alba infloreste in aprilie-mai, cand temperatura medie diurna este de 12-15 °C, inflorirea desfasurandu-se pe o perioada de 15 zile. Plantele barbatesti infloresc mai devreme, in timp ce plantele femele infloresc odata cu infrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile femele polenizate evolueaza spre fructe.

Maturarea fructelor incepe in luna august. In primele saptamani, fructele se ingalbenesc iar semintele sunt complet formate si capabile sa germineze. La maturare, culoarea pielitei și a pulpei se intensifica odata cu cresterea  in volum a fructelor. La sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie fructele ajung la maturitate optima. Daca recoltarea se face cu intarziere calitatea fructelor se depreciaza, acestea crapa si pierd suc.

In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea, in perioada optima de productie obtinandu-se cantitati ce pot depasi 25 t / ha. Dupa 18-20 ani, catina intra in declin, perioada in care cresterile vegetative sunt mici, productia scade foarte mult, iar plantele incep sa se usuce total sau partial.

Recoltarea si valorificarea : Produsul se conditioneaza prin indepartarea frunzelor sau ramurilor si se mentine la umbra, in locuri bine aerate, in ladite. Produsul poate fi : congelat in doua faze si racire la 2 grade celsius, apoi congelare la minus 35-40 grade celsius (pentru congelare transportul se va face foarte operativ);  uscare numai pe cale artificiala, pentru a se face rapid, fara pierderi mari de vitamina C; se face la 50-60 grade celsius. Randament la uscare 4-5/1. NU se admit fructe lipite intre ele ai corpuri straine organice.

Cea mai dificila operatie este recoltarea. Tufele dese cu spini lungi si puternici, fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri, precum si pedunculul scurt sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea.

Momentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a fructelor. Culesul se efectueaza in momentul in care fructele ajung la greutate maxima si deci sunt acumulate majoritatea substantelor active.

Calendaristic, culesul se efectueaza din a doua jumatate a lunii august pana la jumatatea lunii octombrie. Dupa aceasta data fructele sunt supramaturate, scad in greutate, se zdrobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii.

Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa. Fructele culese manual sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea formatiunilor de rod, in schimb randamentul este scazut, un muncitor putand culege 5-10 kg / zi. Se mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a fructelor. Se folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se bazeaza pe folosirea unor instrumente ajutatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, carlige, greble, etc.

Cu ajutorul acestor instrumente, randamentul creste simtitor, un muncitor ajungand sa recolteze 15-16 kg / zi direct din tufa si 20-22 kg / zi de pe ramuri detașate.

Pentru obtinerea sucului de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la instalatii mobile de presare a fructelor direct din tufa, precum si la instalatii fixe in care ramurile cu fructe, detasate, sunt fragmentate, zdrobite si presate.

Deoarece fructele de catina sunt perisabile, depozitarea lor trebuie sa se faca  in ambalaje mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de 4 kg.  Trebuie acordata mare atentie manipularii, transportului si depozitarii fructelor, mai ales in faza de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de 3-4 saptamani  in depozite frigorifice, la temperatura de 0° C.

Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada etc.

Utilizarile catinei : In urma cercetarilor efectuate de specialistii romani asupra catinei albe din flora spontana și din culturi, in comparatie cu catina din alte tari europene si asiatice, s-a evidentiat un continut foarte ridicat de principii active necesare organismului. In afara de fructe, de la catina se folosesc semintele, frunzele si scoarta care contin numeroase principii active. Catina este folosita sub diverse forme:

– pulbere de catina uscata – se obtine din fructe uscate de catina, care se macina cat mai fin. Pastrarea este indicata in borcane de sticla pentru a nu pierde fractia uleioasa. Este utilizata pentru intarirea sistemului imunitar;

– macerat de catina uscata in apa la temperatura camerei – cu adaos de miere lichida este un produs energizant usor de asimilat, cu actiune de stimulare a poftei de mancare, combatere a asteniei, evitare a avitaminozei;

– sirop si nectar de catina – in general cu adaos de miere, pentru a combate gustul astringent,au efecte energizante si maresc rezistenta organismului la efort, fiind utile si in tratarea cazurilor de alcoolism, anemii, astenii, stress, gingivite.

 Asociate cu o alimentatie lactovegetariana, au un efect regenerant si detoxifiant foarte puternic, fiind indicate in boli ale sistemului respirator (bronsita cronica, astm, infecții respiratorii ale persoanelor care lucreaza in mediu toxic, stari depresive, infectii virale (herpes, hepatita A, B, HIV):

– ulei de catina- dupa uleiul de palmier, este al doilea ca bogatie in vitamina E si este folosit in scop profilactic pentru incetinirea proceselor de imbatranire si pentru prevenirea aparitiei cancerului, precum si ca tonic general in situatii de stress, cu rol imunomodulator. Pentru uz intern, uleiul de catina se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul unor afectiuni cardiovasculare, datorita protectiei coronariene pe care o asigura, precum si in afectiuni ale aparatului digestiv. Are activitate deosebita in hepatitele cronice, afectiuni urogenitale, afectiuni neurologice si psihice. In literatura de specialitate se evidentiaza activitatea antianemica și rolul exceptional in stagnarea si regresul diverselor afectiuni oculare (hemeralopie, prezbitism, cheratomalacie, miopie, astigmatism, hipermetropie, glaucom, cataracta ) datorita continutului mare in beta-caroten. Pentru uz extern, se foloseste in afectiuni dermatologice (psoriazis), afectiuni ORL cu componenta atopica si inflamatorie, in tratamentul local al eczemelor, arsurilor termice si chimice, degeraturilor, alergodermiilor, ranilor cu vindecare lenta. Este singurul produs natural recunoscut pentru activitatea de protectie impotriva radiatiilor solare sau de alta natura;

– concentrate in principii active se utilizeaza cu rezultate spectaculoase in geriatrie, tratarea depresiilor, a bolii Parkinson, a tumorilor, adenoamelor si leucemiei;

– unguente de uz cosmetic pe baza de ulei de catina, respectiv creme antirid si nutritive, geluri si lotiuni de protectie si intretinere, cu actiune revitalizanta si hidratanta pentru ten.

Produsele obtinute din catina (ceai de fructe, frunzesau scoarta, sirop sau ulei) constituie complemente alimentare care ajuta organismul sa-si regleze functiile si sa aiba o imunitate ridicata.

Este recomandata utilizarea fructelor de catina cat mai aproape de starea lor naturala, ca atare sau sub forma de extracte care sa cuprinda totalitatea principiilor active. Deci se recomanda mai putin ceaiurile si mai degraba extractele uleioase de catina, deoarece extractele apoase obtinute la temperatura ridicata contin doar substantele hidrosolubile, fiind excluse vitaminele liposolubile (A, B, E, K) care se pierd. Din aceste motive se prefera maceratele la rece.

Produse pe baza de catina : Produsele pe baza de catina alba se folosesc atat curativ, cat și preventiv. Utilizarea produselor pe baza de catina in cantitati moderate (5-10 g fructe uscate sau 25-50 g fructe proaspete), la intervale de 2-3 zile, creste rezistenta la efort fizic si intelectual. Fructele trebuie sa fie insa bine strivite si bine mestecate, la ele adaugandu-se zahar sau miere. Fructele uscate trebuie sa fie pulverizate ultrafin si consumate integral.

Produsele pe baza de catina se recomanda celor care lucreaza in conditii deosebit de grele (metalurgie, minerit etc.), sportivilor de performanta, celor ce lucreaza in ture de noapte, in armata, alpinistilor, celor care lucreaza in conditii de temperaturi extreme (foarte inalte sau foarte scazute), celor ce se accidenteaza si sufera arsuri sau raniri. In acest din urma caz tratamentul trebuie inceput imediat cu ulei de catina, dupa care se apeleaza la ajutorul medicului.

In afara de fructe proapete sau uscate, frunze si tulpini proaspete sau uscate ca atare, se pot utiliza derivate din acestea, unele dintre ele putand fi realizate casnic.

Pentru prepararea unui ulei de catina se pot folosi 200 – 300 g fructe de catina uscate, fin pulverizate, care se amesteca cu 200 – 300 ml ulei de floarea soarelui sau chiar mai mult. Pentru o extractie mai buna se repeta amestecarea la intervale de minimum 24 de ore. Dupa ce se depun, partile solide se separa. Ceea ce ramane impregnat cu ulei se stoarce printr-o panza deasa. Cele doua parti uleioase se ameteca, in felul acesta marindu-li-se efectul. Partea solida se poate folosi pentru nutritie, ca vitaminizant.

Fructele proaspete se pot presa, iar sucul integral rezultat se poate folosi in asociere cu zahar in diferite proportii, dupa gust (100 ml suc cu 100 g zahar sau 150 – 200 g zahar). Nu este nevoie de conservant daca se consuma in urmatoarele 2 saptamani. Pentru pastrarea pe termen lung se adauga 0,2‰ benzoat de sodiu. Sucul integral se poate amesteca cu suc din orice alt fruct, se poate pasteuriza sau steriliza pentru pastrare pe termen lung.

Semintele si cojile umede se usuca, se pulverizeaza si se folosesc ca atare, ca vitaminizant, consumandu-se circa o lingurita la 2-3 zile.

Frunzele si tulpinile maruntite se usuca. Din acestea se prepara ceai, folosind maximum o lingurta, de 2-3 ori pe saptamana. Acest ceai se recomanda mai ales celor ce sufera de stari depresive sau anxioase si este contraindicat persoanelor irascibile.

Fructele de catina pot fi folosite și la obtinerea unui vin, adaugand in mustul de struguri suc integral de catina alba, dar nu mai mult de 10-20%. Acesta va adauga vinului calitati deosebite.

Toate preparatele se consuma inainte de ora 11, in caz contrar pot sa apara insomnii.

Tags for this post

author: IT LSE