Loading...
Blog
  • Main page
01
07
2014

Coada calului(Equisetum arvense)

By IT LSE 0

[vfb id=6]Descriere : Aspect: planta perena ierboasa, erecta, cu tulpini de doua feluri (in ordinea aparitiei) : fertile (15-40 cm) si sterile (20-60 cm) ; partea subterana : rizom negricios, ramificat, cu tubercule, lung pana la 2-3 m. Tulpinile aeriene fertile apar primavara devreme (III-V), sunt brune deschis, cu frunze brune concrescute in vagina, se termina printr-un spic sporifer ovat, lung de cca. 3 cm si gros pana la 0,8 cm. Cele sterile apar la inceputul verii (VI- IX), sunt de culoare verde deschis, cu coaste evidente (6-19), aspre si tari datorita silicatilor cu care sunt impregnate, ramificatii in verticil la fiecare nod, acestea avand 4 muchii si fiind pline la interior cu maduva. Frunzele sunt reduse la mici solzi, deoarece tulpina are rol asimilator .

Materia prima : Eqtuiseti herba (F. R. IX) este constituita din tulpini sterile, subtiri, brazdate de 6-19 coaste pronuntate, aspre, cu lacuna centrala mica. Vaginile (tecile) sunt cilindrice, de culoare verde, cu 6-19 dinti mai inchisi la culoare. Ramurile sunt de obicei simple, rar ramificate, de obicei in 4 muchii adanci si fara lacuna centrala, aspre la pipait. Fara miros, fara gust, mestecata intre dinti scartaie. Nu se admit parti brunificate, resturi de rizomi sau alte specii de Equisetum. Pentru a evita confuzii si substituiri nu se admit tulpini fertile, desi sub aspect farmacodinamic si acestea au actiune similara tulpinilor sterile.

Ecologia si raspandirea : Amplitudine ecologica mare, crescand din zona de campie pana in cea montana, in locuri umede, adesea in masa, pe marginea apelor, in lunci, ca buruiana in culturi (in special in porumbis), pe locuri rapoase, fugitive, pe terasamentele cailor ferate. Gasita pe o mare varietate de soluri, de la nisipuri pana la terenuri argiloase. In cantitati mai mari in Transilvania (toate judetele), Moldova (judetele Suceava, Neamt, Bacau), Muntenia (judetele Buzau, Prahova, Dambovita, Arges), Oltenia (judetul Valcea).

Recoltarea  : Perioada optima iulie-septembrie. Se recolteaza tulpinile sterile de la 5-6 cm de sol prin taierea cu secera sau cutitul (prin rupere se face cu multa greutate).

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Se curata produsul de plante straine si partile recoltate prea de jos, brune. Pentru a evita la uscare brunificarea plantei, care se face destul de usor, produsul se va pune in locuri umbrite dar bine aerisite si se va intoarce zilnic. La uscator se pune la o temperatura de 40°. Randament de uscare 3-5/1.

Conditiile tehnice de calitate pentru „Equiseti herba” prevad ca se pot prelua numai tulpini sterile cu max. 3% plante decolorate sau brunificate, corpuri straine organice max. 2% si minerale max. 1%, umiditate max. 13%. Orice lot in care apar alte specii de Equisetum, in special Equisetum palustre – se respinge.

Compozitie chimica : Dintre componentele principale identificate mentionam acidul silicic 5-7% in materia prima uscata, din care 10-20% se afla sub forma solubila, o saponina equisetonina (cca. 5%) substanta cu proprietati slab hemolitice care prin hidroliza da arabinoza, fructoza si equisetogenina. Alaturi de aceste componente principale, planta mai contine galuteolina si izoquercetina – substante de natura flavonoidica, alcaloizii β-metoxipiridina, nicotina, palustrina si palustridina, articulatidina si izoarticulatidina substante de natura glicozidica considerate ca antivitamine B1, o fitosterina β – sitosterolul, acid malic si oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic si oleic, dimetil sulfone, vitamina C si urme de ulei volatil. In sporii de E. arvense si E. maximum au fost identificati acizi cu lant lung α, ω-dicarboxilici prezenti în fractiunea lipidica.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice  : Unii autori atribuie efectele diuretice prezentei acidului silicic, iar altii equisetoninei. S-a demonstrat pe cale experimentala ca fractiunile extrase in alcool au o actiune diuretica puternica fata de extractele apoase obtinute la cald, deoarece in timpul fierberii substantele organice responsabile de actiunea diuretica s-ar distruge.

In ceea ce priveste actiunea hemostatica cunoscuta inca din antichitate, cercetarile efectuate „in vitro” au demonstrat ca sucul celular proaspat de E. maximum, care are dupa cum s-a aratat, o compozitie chimica foarte asemanatoare speciei E, arvense, are actiune anticoagulanta. In schimb, sucul celular proaspat „in vivo” administrat la animale de laborator are actiune coagulanta a sangelui. Dupa neutralizare, acest suc se separa in doua fractiuni, un precipitat si o solutie limpede. S-a demonstrat, de asemenea, ca precipitatul are actiune coagulanta, in timp ce lichidul limpede rezultat in urma neutralizarii, anticoagulanta.

Cercetarile recente atribuie actiunea anticoagulanta „in vitro” prezentei acizilor fosforici si aconitici, acizi care in organismul animal se inactiveaza repede, ramanand numai substantele cu proprietati coagulante. Aceste experimentari demonstreaza actiunea coagulanta si justifica utilizarea extractelor fluide din E. arvense si E. maximum ca hemostatic in metroragii, menoragii, epistaxis sau hemoragii de alta natura si in tratamentul hemoroizilor.

In prezent, preparatele din aceste doua specii se utilizeaza in primul rand pentru actiunea diuretica si decloruranta si in tratamentul hemoragiilor mentionate.

Contraindicate : la cei cu litiaza renala, preparatele din speciile de Equisetum mentionate se utilizeaza ca remineralizant adjuvant in tuberculoza pulmonara. Actiunea hemostatica este explicata de unii autori printr-o marire a numarului de eritrocite, ceea ce este valabil mai ales in tratamentul anemiei secundare post-hemoragice, in timp ce in anemiile primare (cloroza si anemie hipocroma) nu se constata nici o actiune.

author: IT LSE