Loading...
Blog
  • Main page
01
07
2014

Ciubotica cucului(Primula officinalis)

By IT LSE 0

Descriere : Specii ierboase perene, inalte de 15 – 30 cm, cu frunze dispuse in rozete bazale si tulpini erecte, purtatoare de inflorescente; partea subterana: rizom cilindric din care pornesc numeroase radacini dese, subtiri, ramificate la varf, albe galbui la P. officinalis si brune roscat la P. elatior; tulpina aeriana: cilindrica, catifelat paroasa, erecta, nefoliata, tip scap, apare in luna aprilie si se usuca in iunie iulie, terminata printr-o inflorescenta; frunze: in rozeta bazala, ovate, cu varful obtuz, cu marginea crenata sau ondulata si suprafata reticulata, lungi pana la 6 cm si late pana la 5 cm la inflorire, ulterior crescand pana la 15 cm; nervurile sunt proeminente pe fata inferioara; culoare verde pe fata superioara si verde cenusie pe cea inferioara datorita perilor desi (la P. elatior perii se gasesc mai adesea numai pe nervuri); petiolul – lung cat limbul – este aripat; flori: in umbele simple, catifelat paroase, cu 6-18 flori pe tipul 5, corola tubuloasa, mai umflata la P. officinalis si batand spre galbui, iar la P. elatior neumflata si cu 5 coaste verde inchis, corola din 5 petale galbene aurii (P. officinalis) sau galbene sulfurii (P. elatior), cu o pata portocalie la baza; fructe: capsule elipsoidale pana la 1 cm, cu caliciul persistent.

Materia prima : Rhizoma cum radicibus Primulae – rizom lung de 4 – 10 cm, cu diametrul de 0,3-0,5 cm, drept sau recurbat, cu suprafata neregulata, cu numeroase cicatrice foliare sau tulpinale si numeroase radacini sau resturi de radacini, lungi de 5-10 cm, cu diametrul de cca. 1 mm, cu striatiuni fine longitudinale. La exterior radacinile sunt galbui sau brun cenusiu deschis (P. officinalis) sau brun roscat (P. elatior). La interior rizomul si radacinile sunt albicioase.

Mirosul este slab, mai pronuntat prin umectare si frecare la mojar, asemanator anasonului (P. officinalis) sau salicilatului de metil (P. elatior). Gustul este intepator.

Deoarece materia prima se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu cand partile aeriene fie ca nu sunt dezvoltate, fie ca au disparut, este posibila confuzia in special cu radacini de Cynanchum vincetoxicum (L.) Pers. sau cu cele de Eupatorium cannabinum L. O reactie simpla face posibila diferentierea de aceste specii: pe sectiunea oblica a radacinii se pune o picatura de acid sulfuric concentrat. In cazul speciilor de Pnmula apare o coloratie roz in timp ce la celelalte specii mentionate se formeaza o coloratie brun inchis violeta sau neagra. In cazul in care apare o coloratie rosi -portocalie este posibila prezenta radacinilor de Veratrum album L. De la aceste specii se recolteaza uneori frunzele si separat florile.

Ecologie, raspandire in flora spontana, zonare in cultura : Specii din zona de deal si munte, din zona forestiera pana in cea a pajistilor alpine (pana la 2 100 m). Au cerinte ridicate fata de umiditate, atat atmosferica, cat si a solului, vegetand pe soluri revene jilave. Sunt specii de lumina, crescand prin poieni si pasuni, cel mult in semiumbra la margini de paduri.

Suporta cu usurinta temperaturile foarte scazute din timpul iernii. Fata de sol, in conditii naturale, planta este putin pretentioasa, crescand si pe cele pietroase, cu roca mama destul de superficiala. In conditii de cultura insa raspunde bine la soluri profunde si fertile, fie chiar si soluri mai grele si mai putin permeabile, desi dezvoltarea cea mai buna o are pe soluri mai usoare, nisipo-lutoase.

In flora spontana este raspandita in toate judetele Transilvaniei, Muntenia (judetele Arges, Buzau, Dambovita, Prahova), Oltenia (Gorj, Mehedinti, Valcea), Moldova (judetele Bacau, Iasi, Suceava, Vrancea, dar mai ales Neamt). Cultura se recomanda sa se faca in zonele de crestere naturala a plantei.

Tehnologia de cultura : Ciubotica cucului cere un teren lucrat gradinareste. Prefera ca planta premergatoare cerealele sau prasitoarele bine fertilizate si care lasa terenul curat de buruieni. Poate reveni pe aceeasi sola dupa o pauza de 5-6 ani. Necesita o aratura adanca de toamna la 28–30 cm, care ramane in brazda cruda peste iarna. Concomitent cu aratura de toamna se incorporeaza in sol 20-30 kg/ha s.a. fosfor si 20-40 kg/ha s.a. potasiu, iar primavara, inaintea lucrarii cu cultivatorul se incorporeaza si 30-50 kg/ha s.a. azot. Primavara, pana la plantarea rasadurilor sau a rizomilor, terenul se mentine curat de buruieni si se conserva umiditatea prin lucrari cu cultivatorul si cu grapa stelata.

Inmultirea se face prin seminte insamantate in rasadnite calde in prima decada a lunii februarie sau in rasadnite reci cand insamantarea se face in pragul iernii inaintea stabilirii inghetului din regiune. Pentru un hectar sunt necesari 60 m2 rasadnite calde sau 150 m2 rasadnite reci. Cantitatea de samanta necesara pentru a cultiva un hectar este de 0,3 kg cu puritatea de 96%, germinatia de 70% si umiditatea maxima de 12%. Greutatea medie a 1 000 seminte este de cca. 0,9895 g si la 1 g intra aproximativ 1 011 seminte. Dupa 45-50 zile, cand rasadurile au 4-5 frunze adevarate, se pot planta in camp la intervale de 50 cm intre randuri si la distante de 20 cm intre plante pe rand.

Inmultirea se poate face si pe cale vegetativa prin rizomi cu radacini recoltate primavara. Rizomii cu radacini se sectioneaza in 2-3 bucati cu un cutit bine ascutit. Sectionarea se face printr-o singura taietura in oblic cu grija ca fiecare segment sa aiba 3-4 fire de radacini si 2-3 muguri. Pentru un hectar sunt necesare 600-650 kg rizomi fasonati.

Plantarea se face la aceleasi intervale si distante ca la inmultirea prin rasad la adancimea de 5-7 cm. Plantarea se executa la sfarsitul lunii martie si cel mai tarziu in prima decada a lunii aprilie.

In anul I de cultura ca lucrari de intretinere se recomanda 3 prasile si un plivit. Prima prasila se da superficial dupa plantarea rasadului, a doua la 3-4 saptamani si ultima in functie de cerintele terenului. In anii II si III de cultura, primavara foarte devreme, se imprastie printre randuri cate 10-15 kg/ha s.a. fosfor si azot, dupa care se aplica prima prasila mecanica si una manuala. Inainte de inflorit se mai da o prasila mecanica si dupa recoltarea florilor se da a treia si ultima.

Florile se recolteaza in anul II si III de cultura. Momentul optim de recoltare este atunci cand sunt deschise. Recoltarea se face prin ciupire cu mana sau cu un pieptene special confectionat. Se recolteaza numai pe timp uscat si se asaza in cosuri fara a se indesa. La hectar se obtin 350-600 kg flori in stare deshidratata. Radacinile cu rizomi se recolteaza in toamna anului III de cultura. Recoltarea radacinilor se face cu cazmaua pe suprafete mici, cu plugul fara cormana sau cu masina de recoltat cartofii pe suprafete, mai mari. Productia obtinuta la un hectar este de 700-900 kg radacini cu rizomi in stare deshidratata.

Recoltare : Florile se culeg in aprilie-mai numai de la specia P. officinalis (cu caliciul verde deschis colorat uniform, iar corola aurie cu pete portocalii, pe cand la P. elatior apar muchii ascutite verde inchis la caliciu, iar corola este galbena sulfurie, inverzindu-se la uscare), cu tot cu caliciul.

La comanda florile se pot recolta si fara caliciu (Flores Primulae sine calicibus ). Rizomii cu radacinile se recolteaza de la ambele specii, incepand din aprilie, odata cu florile, perioada optima fiind insa mai lunga  inclusiv iunie pana la fructificare, scotandu-se cu sapa sau cazmaua.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Florile se separa de pedunculi si de alte eventuale impuritati si se pun la uscat intr-un singur strat, pe cale naturala la umbra, dar in locuri foarte bine aerate si uscate, deoarece prin uscare lenta capata o culoare verzuie, necomerciala. Pe cale artificiala uscarea se face la 35-40°.

Rizomii cu radacinile se curata de partile aeriene, se scutura de pamant si se trec printr-un curent de apa, operatie care trebuie facuta rapid pentru a nu se pierde substantele active, dar in acelasi timp foarte minutios, mai ales la locul de pornire a radacinilor din rizomi, deoarece radacinile fiind foarte dese si apropiate, operatia este foarte dificila dupa uscare. Produsul se zvanta cateva zile, apoi se intinde la soare pentru uscare (pe timp nefavorabil in soproane sau poduri bine aerate, in incaperi in preajma surselor de caldura). Pe cale artificiala se face la 40-50°.
Randamentele la uscare: la flori 6-7/1; la rizomi cu radacini 3-4/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad pentru flori pastrarea prin uscare a culorii galbena aurie caracteristica, un continut de impuritati de max. 3% flori decolorate, max. 1% resturi din pedunculul principal, corpuri straine organice – max. 1% si minerale – max. 0,25%, umiditate – max. 12%. Pentru rizomi cu radacini se admite un continut de impuritati de max.  4% rizomi cu resturi de tulpini si max. 3% rizomi si radacini innegrite, corpuri straine organice – max. 1% si minerale – max. 4%, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : rizomii si radacinile de Ciubotica cucului contin 5-10% saponozide triterpenice – primulina, acidul primulinic A si alte saponozide, heterozide generatoare de ulei volatil primverozida si primula verozida care prin hidroliza dau ca aglicon esterul metilic al acidului metc salicilic, zaharuri, tanoizi, o enzima polimeraza, flavonoide, amidon etc.

In radacinile proaspete se afla glicozizi fenolici primavera si primula-veris. In timpul uscarii, datorita activitatii enzimatice (primveraza), primverina se scandeaza in primverigenina, iar primulaverina in primulaverigenina si in ambele cazuri in primverozid.

Cercetari efectuate in tara noastra au demonstrat ca primulagenina A se transforma in timpul hidrolizei acide in cinci produsi diferiti. Prin hidroliza acida a acidului primulic, s-au obtinut pe langa primulagenina A si produsii ei de transformare si alti produsi. Deci agliconul acidului primulic nu este o simpla primulagenina A.

Florile de Ciubotica cucului contin, de asemenea, saponozide si flavone, iar frunzele cantitati apreciabile de vitamina C (3-5 g% in frunzele proaspete) precum si β – caroten.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Datorita saponozidelor triterpenice, preparatele pe baza de rizomi si radacini de Ciubotica cucului au actiune expectoranta, emetica si secretolitica. Actioneaza ca topic. Intern se recomanda in bronsite, expectorant, secretolitic si emetic, iar extern in tratamentul contuziilor. Rizomii si radacinile intra in compozitia ceaiului antibronsitic iar florile in ceaiul pectoral  Extractul fluid si tinctura intra in diferite prescriptii magistrale.

Confuzii : Cu deosebire in Muntii Apuseni se face adesea confuzia cu specia Primula acaulis (L.) Grufb. – (Griciorei). Aceasta confuzie nu se poate face atunci cand planta este inflorita, deoarece la Primula acaulis florile sunt solitare, fiecare pe un peduncul de 4-8 cm. Confuzia apare la recoltarea rizomilor, fie inainte, fie dupa inflorire, deoarece frunzele sunt asemanatoare. De aceea, in aceste zone este indicat ca recoltarea partii subterane sa se faca numai in perioada infloririi.

author: IT LSE