Loading...
Blog
  • Main page
01
07
2014

Cimbrul de gradina(Satureja hortensis)

By IT LSE 0

Descriere : Specie anuala erbacee de cultura, erecta, puternic ramificata, cu frunze mici si rare, inalta de 10-40 cm; rada­cina: subtire, ramificata; tulpina: se lignifica spre baza, ramificatii care pornesc opus, cu nuante violete, cu peri fini, curbati in jos; frunze: opuse, liniar lanceolate si sesile, glabre, cu margine intreaga; flori: grupate in verticile distantate, dispuse la no­durile superioare ale ramurilor, la subsuoara frunzelor; cuprind cate 3 – 6 flori mici de cea 6 mm lungime, cu corola bilabiata, violacee sau alburie cu pete rosii la interior, doar cu putin iesita din caliciul dintat; fructe: nucule brune lucioase grupate cate 4 in caliciul persistent, cu seminte mici, ovale, verde cenusii.

Materia prima : Herba Saturejae – formata din ramuri tinere cu frunze opuse, scurt petiolate sau sesile, liniar lanceolate, glabre, lungi de 1-3 cm, late de 2-5 mm, cu marginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba roz. Mirosul este placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul pronuntat aromatic.

Ecologie si zonare : Cerintele ecologice ale plantei deriva din ori­ginea sa mediteraneana, factorul limitant fiind temperatura, cimbrul de gradina cerand temperaturi ridi­cate, ingheturile de primavara pot distruge plantele tinere mai ales daca solul este dezgolit, iar temperaturile scazute stanjenesc in continuare cres­terea. Necesita lumina directa, pu­ternica. Cerintele fata de umiditate sunt mai crescute numai in prima parte a perioadei de vegetatie. Da rezultate bune pe soluri afanate, usoare sau mijlocii, permeabile, cu expozitie sudica, cu apa freatica la adancime mai mare, fiind contraindicate cele grele, argiloase, reci, cu apa freatica spre suprafata. Se poate cultiva in conditii bune in judetele Bihor, Ilfov, Prahova, Buzau, Teleorman, Braila, Bacau, Neamt, Galati.

Tehnologia de cultura : Cimbrul de gradina reuseste bine dupa culturile ingrasate si care lasa terenul curat de buruieni, prasitoare, leguminoase, graul de toamna dupa ogor, graul de primavara dupa ierburi perene. Indife­rent de planta premergatoare, terenul se ara imediat dupa recoltarea acesteia. In conditii favorabile de umiditate se face direct aratura adanca.

Pe solurile de tipul cernoziomului (lutoase si luto-nisipoase) aratura se face la 28-30 cm, pe solurile de tipul podzolului si brun roscat podzolit (argiloase si luto-argiloase) in functie de grosimea stratului de humus, activandu-se solul cu scormonitorul pana la adancimea de 30-40 cm. Odata cu aratura de baza se incorporeaza in sol 60-70 kg /ha s.a. fosfor si 25-35 kg /ha s.a. potasiu, iar primavara inaintea lucrarii cu cultivatorul se dau 70-80 kg /ha s.a. azot.

Primavara, indata ce terenul s-a zvantat, terenul se lucreaza cu culti­vatorul sau cu grupa cu discuri, care trebuie sa lucreze oblic pe directia braz­delor, dupa care se niveleaza cat mai perfect. Insamantarea se face primavara dupa trecerea pericolului de inghet, in a doua decada a lunii aprilie. La hectar se dau 4-5 kg samanta, in randuri duble la 12-15 cm, cu interval de 30 cm intre ele. Adancimea de insamantat este de 0,5 – 1 cm. Samanta trebuie sa aiba o puritate de 95%, o germinatie de 75% si o umiditate maxima de 12%. Greutatea medie a 1 000 seminte este de cea 0,262 g si la un gram intra aproximativ 3 817 seminte.

Dupa insamantare, indata ce apar buruienile sau mai inainte, daca terenul este batatorit sau a prins crusta, se da prima prasila. Pe tot timpul vegetatiei se urmareste ca terenul sa fie afanat si curat de buruieni, ceea ce contribuie la sporirea recoltei. Tinand seama ca cimbrul de gradina poate fi usor invadat de buruieni, pe vara se dau 4 prasile din care 3 pana la prima recoltare si a 4-a dupa recoltare. Recoltarea plantelor verzi se face cu secera, la o inaltime de 5-7 cm de la pamant, inainte de inflorire, putandu-se obtine cea 2-3 tone materie prima in stare deshidratata.

Pentru producerea de seminte se opresc plante sanatoase, bine dezvol­tate si cu caracterele speciei bine pronuntate. Se recolteaza cand 70-80% din inflorescente sunt ajunse la maturitate. Un hectar poate produce 500-700 kg seminte de calitate corespunzatoare.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groase si alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alte incaperi cu curent puternic de aer, pe rame sau prelate. Pe cale artificiala nu se vor depasi 35°, pentru a nu se pierde din uleiul volatil. Randamentul la uscare este 4-5/1.

Conditiile tehnice de receptie cer ca materia prima sa fie formata din ramuri tinere, fara partea lignificata de la baza, admitandu-se ca impuritati max. 2% tulpini lemnificate, cu frunze brunificate si max. 1% frunze scutu­rate, corpuri straine organice si minerale – max. 0,5% pentru fiecare, umidi­tate – max. 13%. Pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei se admit ca impuritati max. 10% frunze brunificate si max. 1% alte impuritati, corpuri straine minerale – max. 1% si organice max. 2%, umiditatea normala a produsului in stare proaspata.

Compozitie chimica : Partile aeriene ale plantei in timpul infloririi contin 0,5-2% ulei volatil, acizi triterpenici liberi (acid ursolic si oleanolic), tanin (4-8%), mucilagii, rezine, β-sitosterina, zaharuri etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : are actiune carminativa, expectoranta si astringenta; se utilizeaza rar ca stomahic pentru stimu­larea apetitului, in bronsite cronice sau ca antidiareic. Mult utilizata in scopuri condimentare.

Confuzii : Tot sub denumirea populara de „Cimbru” sunt cunoscute si specii ale genului Thymus, ca de exemplu Thymus vulgar is L. (Cimbru de cultura) si T. serpyllum L. (Cimbrisor de camp).
Speciile genului Thymus sunt insa subarbusti sau plante perene cu tul­pini groase si lemnificate, iar la floare se observa staminele divergente, in timp ce la Satureja sunt foarte apropiate.

author: IT LSE