Loading...
Blog
  • Main page
01
07
2014

Cimbru de cultura(Thymus vulgaris)

By IT LSE 0

Descriere : Subarbust de cultura cu forma de tufa globuloasa, cu baza lignificata, inalt de 10-40(50) cm, cu miros aromatic caracteristic (avand de aceea si denumirea de „lamaioara”); radacina: in primul an pivotanta, apoi se ramifica abundent; tulpini: din anul III numeroase, cilindrice, lemnoase si cenusii la baza, destul de groase (pana la 0,5 cm), erecte sau ascendente, iar la partile tinere cu peri indreptati in jos; frunze: opuse si mici, cu margini rasucite, pe dos scurt paros, petiol foarte scurt; flori: mici, la subsuoara frunzelor superioare, la randul lor acestea for­meaza inflorescente spiciforme laxe; florile au caliciu tubulos, corola bila­biata roze, cu stamine si stile iesite in afara; fructe: nucule elipsoidale, brune, minuscule (sub 1 mm), grupate cate 4 la baza caliciului persistent.

Materia prima : Herba Thymi formata din partile aeriene nelignificate ale plantei recoltate inainte de inflorire. Se prezinta sub forma de tul­pini drepte 4-muchiate lungi de 10-20(30) cm, cu ramuri bogate, acoperite de jur imprejur cu peri foarte scurti, de culoare bruna cenusie sau rosiatica. Frunzele mici, liniare sau eliptic lanceolate, obtuzi scule, scurt petiolate, dis­puse opus, lungi pana la 10 mm si late de 3-4 mm, au marginile rasucite si sunt glabre pe fata superioara, tomentoase pe cea inferioara. Florile sunt mici, albe roz, scurt pedunculate, verticilate, dispuse in capitule sau in inflores­centa spiciforma, laxa; caliciul pentalobat este acoperit cu peri scurti; corola bilabiata, cu labiul superior bilobat, iar cel inferior trilobat. Mirosul aro­matic caracteristic, gust specific.

Ecologie si raspandire : Planta de lu­mina puternica, avand nevoie de locuri insorite si temperaturi ridicate. Cultu­rile sunt afectate de ingheturile tarzii de primavara si de geruri de -20° … -25° peste iarna daca solul nu este acoperit cu zapada. In perioada de ve­getatie ii dauneaza curentii reci.

Fata de umiditate are cerinte ceva mai ridicate doar in primele faze de vegetatie de la inceputul primului an, ulterior are o rezistenta ridicata la seceta.

Putin pretentioasa fata de soluri, valorificandu-le si pe cele cu fertili­tate mai redusa, dar afanate, bogate in calciu. Rezultatele cele mai bune le da insa pe cernoziomuri usoare, soluri argilo-nisipoase. Sunt contraindicate terenurile cu apa freatica la suprafata, grele, argiloase, reci. Datorita sistemu­lui radicular puternic poate fi utilizat si in lucrari antierozionale pe pante mai usoare, cu expozitie sudica, iar datorita aspectului ornamental si in parcuri sau alte locuri publice.

Zona cea mai favorabila este Campia Olteniei (judetele Olt, Dolj), mai putandu-se cultiva si in Campia Baraganului (Ilfov, Ialomita, Braila, sudul Buzaului), Campia Burnazului, Subcarpatii rasariteni (judetele Neamt si Bacau).

Tehnologia de cultura : Ca plante premergatoare pentru cimbrul de cul­tura se recomanda borceagul, leguminoasele pentru boabe, cerealele paioase si cartoful. Poate reveni pe aceeasi sola dupa 6-7 ani.

Dupa recoltarea plantei premergatoare se ara superficial cu plugul in agregat cu grapa stelata, mentinandu-se terenul curat de buruieni pana in toamna, cand se ara la adancimea de 28-30 cm si se lasa in brazda cruda peste iarna. Cu aceasta ocazie se incorporeaza in sol 60-80 kg /ha s.a. fosfor si 10-15 kg/ha s.a. potasiu, iar in primavara se dau 80-90 kg/ha s.a. azot. In primavara, pana la plantat, terenul se lucreaza cu combinatorul, polidiscul si grapa.

Materialul de inmultire pentru cimbrul de cultura se obtine prin insa­mantare in rasadnite calde (in zonele cu primaveri reci) sau semicalde (in zo­nele cu o clima mai dulce). Rasadnitele calde sau semicalde se amenajeaza in asa fel, incat in jurul datei de 1 martie sa se poata insamanta. Pentru un hectar de cultura sunt necesari 60 m2rasadnita calda sau semicalda si 0,300 kg  samanta, cu puritatea de 90%, germinatia de 70% si umiditatea maxima de 12%. Greutatea a 1000 seminte este de cca. 0,2562 g, iar la un gram intra aproximativ 3 909 seminte.

Dupa insamantare se cerne un strat de 1-2 mm ranita, care se taseaza cu o scandura. Straturile se uda cu stropitoarea cu gauri mici, iar terenul se mentine afanat si fara buruieni.

Rasadnitele reci sau straturile reci se amenajeaza pe terenuri ferite de vanturi si in apropierea unei surse de apa, in luna iulie, in asa fel ca de la transplantare si pana la primul inghet sa aiba 3-4 saptamani pentru prin­dere si fortificare. Pentru un hectar cultura sunt necesari 150 m2 rasadnita rece si 0,300 kg samanta. Pentru reusita rasadurilor terenul va fi lucrat gradinareste.

Rasadurile se transplanteaza cand au o inaltime de 4-5 cm si radacina bine dezvoltata. La transplantare se lasa o distanta de 40 cm intre randuri si 15 cm intre cuiburi, pe rand. Intr-un cuib se planteaza 2-3 fire sanatoase care se uda dupa nevoie. Partea umeda din jurul plantei se acopera cu pamant uscat.

Trebuie retinut ca rasadurile produse in rasadnite calde sau semicalde se transplanteaza in primavara, cand a trecut pericolul de inghet, iar cele din rasadnite reci sau straturi reci in cursul lunii septembrie. In cazul cand, din cauze obiective, nu se pot transplanta rasadurile toamna, aceasta lucrare se poate face in primavara urmatoare, in cursul lunii aprilie, rasadurile fiind protejate cu paie, frunzis in timpul iernii. Rasadurile produse in rasadnite calde sau semicalde trebuie integral transplantate in primavara, caci ele imbatranesc pana in luna septembrie.

Cimbrul de cultura se poate insamanta si direct in camp, in zonele in care de regula cad precipitatii primavara, lunile martie-aprilie. In acest caz terenul, arat adanc, se marunteste si se efectueaza semanatul cu semana­toarea in randuri, la 40 cm intre ele. Cantitatea de samanta ce se foloseste este de 3 kg/ha, in amestec cu material inert. Adancimea de semanat este de 0,5 cm. Epocile optime de semanat sunt toamna tarziu, in preajma lunii de­cembrie, inainte de venirea inghetului, in timpul inghetului superficial sau primavara foarte devreme. Prin aceasta metoda se reduce pretul de cost cu cea 50% in primul an de cultura.

Dupa plantare se executa prima prasila si apoi inca doua pana la prima recoltare. Dupa recoltare si la sfarsitul vegetatiei se mai da cate o prasila. In anul al doilea si urmatorii de cultura se executa patru cinci prasile anual, inainte de primul inghet se executa bilonarea. Pentru producerea de seminte se poate activa polenizarea prin albine, folosindu-se 2-3 stupi la hectar.

Recoltarea cimbrului de cultura se face cu secera, inainte de inflorire, in momentul cand plantele au ajuns la maturitate tehnica. Daca se intarzie recoltatul, apar florile, tulpinile se lemnifica, frunzele imbatranesc, ceea ce depreciaza calitatea produsului. In anul I de cultura nu se obtine decat o singura recolta, care se strange spre sfarsitul lunii septembrie. Incepand din anul II se pot obtine doua chiar si trei recolte. Timp de 3-4 ani, incepand cu anul II de cultura, se obtin re­colte mari si constante (1800-2500 kg/ha).

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Uscarea se face la soare sau la umbra, in poduri bine uscate, curate, aerisite sau in alte incaperi unde cimbrul de asaza in straturi subtiri pe rame, prelate, hartie. In cazul uscarii artificiale, temperatura de uscare este de 33-35°C. Randamentul la uscare este cca. 4/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din tul­pini si ramuri foliate, recoltate inainte de inflorire, admitandu-se ca impuritati max. 2% , tulpini lignificate si frunze brunificate si max. 1 % tulpini lipsite de frunze corpuri straine organice si minerale – max. 1% pentru fiecare, umiditate – max. 13%. Pentru produsul in stare proaspata conditiile tehnice de receptie sunt identice ca la maghiran.

Compozitie chimica : 1-2% ulei volatil bogat in timol, p-cimol si borneol; geraniol, carvacrol, linalol, acetat de bornil, α-pinen etc, in functie de provenienta; saponozide, acid ursolic, oleanolic si cafeic, derivati flavonici: luteolina si luteolin-7-glicozid; sterine, ceruri si triterpene, un principiu amar etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita componen­telor in ulei volatil, derivatilor triterpenici, saponozidelor si derivatilor fla­vonici, extractele din aceasta specie au actiune diuretica, coleretic colagoga (principiul amar), antihelmintica si antiseptica intestinala datorita in special timolului. Tot datorita componentelor sale uleiul volatil este un calmant al centrului tusei si are actiune stimulent bulbara.

Produsele farmaceutice din Cimbrul de cultura se utilizeaza in tusea spastica, convulsiva si in astmul bronsic. De asemenea, intra in compozitia unor carminative, dand rezultate satisfacatoare in dispepsiile usoare. Extern in compozitia apelor de gura si ca rubefiant local.

author: IT LSE