Loading...
Blog
  • Main page
01
07
2014

Chimionul(Cuminum cyminum)

By IT LSE 0

Descriere : Specie erbacee bianuala, spontana si cultivata, in anul I cu o rozeta de frunze, in anul II cu o tulpina inalta pana la 1 m; radacina: pivotanta, carnoasa, brun deschis, groasa pana la 2 cm, adanca (pana la 30-40 cm), dar slab ramificata; tulpina: se formeaza numai in anul II, erecta, glabra, fistuloasa, este ramificata chiar de la baza; frunze: in primul an o rozeta de frunze lung petiolate bi sau tripenate, de 20-40 cm, cu lacinii inguste: in anul II, frunzele inferioare lung petiolate, bipenate, cu 6-12 perechi de segmente de ordinul I, ceva mai late, iar cele superioare sesile, de asemenea bipenate, cu lacinii filiforme; flori: dispuse in umbele compuse cu 5-15 radii inegale, fiecare umbelula are 10-13 flori, nu au involucru si involucel; florile sunt mici, cu caliciul redus, petale albe sau roz, lungi de cca. 1,5 mm ; fruct: diachena cu cele 2 jumatati libere, oval alungite, ingustate la capete, cenusiu- rune cu 5 coaste evidente, deschise la culoare .

Materia prima : Fructus Carvi – fructe ovoide-oblongi, usor arcuite, formate din doua achene prinse pe un carpofor bifidat. Au 3-7 mm lungime, 1-1,5 mm grosime, de culoare cenusie bruna, fiecare achena avand cate 5 coaste bine distincte, echidistante, mai deschise la culoare. Culoarea achenelor este cenusie bruna. Mirosul caracteristic, puternic aromat, gustul intepator, amarui.

Ecologie, raspandire in flora spontana si raspandire : Specia este foarte putin pretentioasa fata de temperatura, germineaza la 4-10° si suportand ulterior temperaturile scazute. Temperaturile ridicate pot duce la ofilirea plantei, mai ales in conditiile unui deficit de apa si a vanturilor uscate. Fata de lumina, in anul I nu are pretentii deosebite, vegetand bine in conditii de semiumbrire (putand fi cultivat impreuna cu o planta anuala care sa o umbreasca), in schimb, in anul II – pentru formarea fructului si acumularea uleiurilor eterice – are nevoie de lumina directa, puternica (in lipsa luminii sunt cazuri cand nu infloreste si nu fructifica decat in anul III).

Factorul esential de vegetatie este apa, chimionul avand nevoie de multa umiditate inca de la rasarire pe tot parcursul vegetatiei pana la inflorire ; in anul II, in perioada infloririi, este necesar un regim echilibrat, fara ploi abundente care influenteaza negativ fecundarea.

Fata de sol are pretentii moderate, reusind bine pe diferite tipuri de sol. Cele mai bune rezultate le da pe soluri bogate in calciu, bine afanate, cu expozitie sudica, adapostite contra vanturilor. Vegeteaza mai greu pe solurile grele, lutoase, acide.
In flora spontana se intalneste prin fanete, margini de paduri, in zona de deal si montana pana in cea subalpina, putandu-se recolta in toate judetele din zona pericarpatica. Cantitatile rezultate din flora spontana fiind reduse, se fac culturi, zone favorabile fiind dealurile vestice (judetele Bihor si Arad), Tara Hategului, Podisul Transilvaniei cu depresiunile marginale, Tara Barsei si Subcarpatii rasariteni. In campie, in zonele sudice calduroase, chimionul degenereaza.

Tehnologie de cultura : In asolament urmeaza dupa cereale de toamna, prasitoare etc. ce lasa terenul bogat in substante hranitoare si curat de buruieni. Nu se recomanda monocultura. Poate reveni pe acelasi teren dupa 5-7 ani.

Terenul pe care urmeaza sa se insamanteze chimionul se ingrasa cu 40-50 kg/ha s.a. fosfor si 60-70 kg/ha s.a. potasiu, care se introduc in pamant odata cu aratura adanca de toamna. Primavara inainte de insamantat, se mai dau 40-50 kg/ha s.a. azot si circa 2 t/ha praf de var.
Terenul se ara adanc la 28-30 cm, imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Inainte de insamantat aratura se discuieste, se marunteste si se tavalugeste. Insamantarea se face primavara devreme, cu semanatoarea SU-29 in randuri, la intervale de 45-50 cm. Sunt necesare 8 kg samanta la hectar. Semanatul se face la adancimea de 1,5-2,5 cm. Chimionul se insamanteaza cu plante de protectie sau in cultura mixta cu mac, fasole, mazare, orz. Semanatul in cultura mixta este avantajos pentru ca se asigura un venit in primul an de la cultura asociata, chimionul dand productie in al doilea an.

In primul an, in cazul culturilor pure sau intercalate cu mac, se executa 3-4 prasile si se pliveste de doua sau de trei ori. Rarirea chimionului se face odata cu cea de a doua prasila, la o distanta de 8-10 cm intre plante pe rand. Cand chimionul este cultivat cu cereale de primavara este obligatoriu ca prima prasila sa se execute paralel cu recoltarea acestora. Cu aceasta ocazie, chimionul se rareste pe rand. Inainte de primul inghet, chimionul din anul I de cultura se praseste la o distanta de 10 cm de la rand si plantele se biloneaza pentru a nu degera. Cu ocazia acestor lucrari se incorporeaza in sol 40-50 kg/ha s.a. fosfor.
In anul II, primavara timpuriu, se administreaza 35-40 kg/ha s.a. azot, dupa care terenul se grapeaza in curmezisul randurilor, apoi se executa prima prasila si se pliveste. Dupa 10-12 zile se executa a doua prasila, iar a treia inainte ca plantele sa infloreasca.
Pentru evaluare se aleg din cultura cel putin 5 loturi a 1 m2 fiecare, cu plante uniform dezvoltate. Dupa uscare, se treiera, se curata de impuritati si corpuri straine, fructele se cantaresc, iar greutatea rezultata se imparte la numarul metrilor de pe care s-au recoltat plantele pentru stabilirea productiei pe m2.

Deoarece fructele coapte se scutura foarte usor, recoltarea se face cu seceratoarea, cand 25-30% din umbele sunt brune, iar cu combina cand procentul este de 60-65%. Cand se recolteaza cu secera, chimionul se strange in snopi mici cu diametrul de 15-20 cm. Snopii se asaza in picioare pentru a se usca.
Recoltarea trebuie facuta numai dimineata, seara sau chiar noaptea. In cursul zilei se poate recolta numai cand timpul e noros. La hectar se obtine o productie medie de 650-1 100 kg. Greutatea a 1 000 boabe : 2,4-2,7 g, iar la gram intra aproximativ 381 boabe la populatia chimion Mare de Roman. Puritatea trebuie sa fie de 90-98%, germinatia 75-90%. Energia germinativa este de 6 zile, iar facultatea germinativa a fructelor se determina pana la 14 zile si dureaza 2 ani.
Semintele se depoziteaza in incaperi uscate, curate si dezinfectate, in straturi de 10 cm si se lopateaza in primele zile pana la uscare completa.

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere : Printre bolile mai frecvente ale chimionului se numara bacterioza, rugina si fainarea. Bacterioza ataca florile, rugina si fainarea frunzele si tulpina. Bacterioza poate fi combatuta cu bune rezultate prin tratare termica si prin fermentarea semintelor similara fructelor de coriandru. De asemenea, chimic se combate cu Formalina 0,25% sau Tiradin 0,4%. Rugina si fainarea se combat prin lucrari agrotehnice. Dintre daunatori, molia chimionului si soarecele de camp ataca, in unii ani, culturile de chimion. Molia se combate prin prafuirea plantelor cu heclotox – 15-20 kg/ha.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Treieratul se face in cel mult 3 zile de la recoltare, cu ajutorul combinei, la care o parte din sinele metalice se inlocuiesc cu sine de lemn. Se largeste toba, se schimba sitele, se reduc vanturile si turatia batatorului, astfel : turatia : 700-750 ture pe minut; deschiderea tobei : putin spre maximum ; batatorul : 1/2 sine lemn ; contrabatatorul : normal; curatirea I, sita de pleava : 16 mm ; curatirea I, sita de boabe : 5 mm ; curatirea I, sita de buruieni : 0,75 oarba ; curatirea II, sita 1:6; curatirea II, sita II : 4 ; curatarea II, sita III : oarba.
Pentru obtinerea semintelor de calitate necesare inmultirii se efectueaza recunoasterea culturilor in lan, din loturi pure, fara buruieni. Aceste loturi se recolteaza si se treiera separat. Aducerea la conditiile de calitate cerute a fructelor de chimion se face prin conditionare la selector, folosind site cu urmatoarele caracteristici : sita mica cu orificii rotunde de 3-3,5 mm si cu deschizaturi dreptunghiulare de 2,5-3,5 mm ; sita mare cu orificii rotunde de 2-2,5 mm si cu deschizaturi dreptunghiulare tot de 2-2,5 mm, precum si sitele de panza de sarma cu numerele 14 si 16.

Conditiile tehnice de receptie prevad un continut de impuritati de max. 1% resturi de codite si alte parti din planta ; max. 2% fructe seci, rupte, innegrite, corpuri straine organice – max. 1,5% si minerale -max. 0,5%, umiditate – max. 12%.

Compozitie chimica : Fructele contin 3-7% ulei volatil format din 50-60% carvona, 30% limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, 10- 20% lipide, 20% substante albuminoide, 5-6% substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Datorita uleiului volatil are actiune carminativa si stimulanta a secretiilor gastrointestinale. Are actiune calmanta a colicilor intestinale si fluidifica secretiile bronsice. Indicat in anorexii, in dispepsii si ca aromatizant. Utilizat si in industria alimentara.

Tags for this post

author: IT LSE