Loading...
Blog
  • Main page
29
06
2014

Maturicea, Drob(Sarothamnus scoparius Wimm.)

By IT LSE 0

Descriere : Arbust erect, ramificat, inalt pana la 2 m, care drajoneaza puternic, fiind invadant: ; tulpina : cu numeroase ramuri subtiri, alipite de tulpina, cu 5 muchii, verzi tot anul; frunze : cele bazale trifoliate, cu foliole ovate, de 1-2 cm ; spre varful lujerilor sunt simple, cele tinere sunt foarte paroase, apoi glabre. Cad devreme (spre sfarsitul verii) ; flori : papilionate, galbene aurii, ase­zate cate 1-2 la subsuoara frunzelor dinspre varful ramurilor ; fructe : pastai inguste (4 cm lungime si 0,8 cm latime), negricioase, cu peri lungi, cu cate 8-15 seminte.

Materia prima : Herba Sarothamni sau Herba Spartii scoparii, formata din ramurile tinere, verzi, fara frunze sau flori. Tulpinile tinere si ramurile sunt subtiri, 5-muchiate. Nu au miros iar gustul este amarui. La cerere se recolteaza numai florile (Flores Sarothamnii), care in stare uscata sunt galbene brune, cu miros placut, fara gust caracteristic.

Ecologie si raspandire : Introdus la noi din Europa sudica si cen­trala, mai ales in zonele destinate cresterii vanatului si prin parcuri. Fiind putin pretentios fata de sol si rezistent la seceta, dar fiind afectat de temperaturile scazute, s-a raspandit mult in zone ferite, mai ales in Banat, devenind subspontana. Ocupa suprafete mari in judetul Caras-Severin (langa Sasca Montana pe coaste, Slatina-Nera, Bocsa Romana, Soceni, Resita, Orsova, Surduc, Forotic, Valea Prigor). Se mai poate re­colta si in judetul Alba (Galda de Sus), Arad (Savarsin, Araneag la Casoaia, Cuvin, Ghioroc, Ilteu, Troias, Moneasa), Bihor (intre Oradea si Osorhei pe calea ferata).

Deoarece planta intereseaza in perspectiva industria chimica, tre­buie combatute tendintele de defrisare a arbustului care au aparut in ultimul timp, cu atat mai mult cu cat creste pe terenuri improprii pentru alte plante, fixeaza solurile si le imbogateste in azot datorita nodozitatilor cu bacterii fixatoare de pe radacina.

Recoltare : Partea aeriana se recolteaza in perioada cand tulpina nu este foliata si anume in octombrie-noiembrie sau toata iarna, cand are cel mai mare continut in sparteina. Se taie numai ramurile tinere, verzi, cu ajutorul foarfecii de vie.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa indepartarea ramurilor batrane, cenusii sau negricioase, se face uscarea cat mai rapida pentru a se evita innegrirea, fie pe cale naturala – in locuri acoperite (soproane, poduri acoperite cu tabla), fie pe cale artificiala la 50-60°. Randamentul la uscare 2/1.

Prin conditiile tehnice de receptie nu se admit tulpini cu baza mai groasa de 1 cm si corpuri straine organice, corpuri straine mine­rale – max. 1% Si umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : diferita in functie de organul de planta ; ast­fel, ramurile tinere contin alcaloizi intre care in principal 1-sparteina (0,50-0,80%), genisteina si sarotamnina fiind considerati stereoizomeri. Florile contin un flavonoid – scoparozidul – prezent in cantitati mici si in ramuri si alti compusi flavonoidici. Tot din ramuri s-au izolat hidroxitiramina sau dopamina, tiramina, epinina, amine care au fost identi­ficate in mici cantitati si in flori. Materia prima contine si saruri minerale.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Sparteina este un gangioplegic, reducand conductibilitatea nervoasa la nivelul ganglio­nilor vagului si simpaticului, fiind prin aceasta un deprimant miocardic de tip chinidinic. Excitabilitatea anormala cardiaca este diminuata sau suprimata. Totodata, sparteina are actiune analeptica respiratorie, iar asupra uterului actiune ocitocica. Literatura de specialitate citeaza si o actiune protectoare a sparteinei fata de veninul de vipera. Sparteina este unul dintre alcaloizii putin toxici fiind utilizata drept sedativ cardiac sau tonic cardiac de intretinere in pauzele tratamentului digitalic, iar in obstetrica ca ocitocic.

Florile, mai putin utilizate, au proprietati diuretice datorita flavonoidelor, iar ramurile si fructele verzi sub forma de extract apos ca vasoconstrictor hemostatic in special in epistaxis datorita continutului in hidroxitiramina. Sulfatul de sparteina este inscris in F. R. IX, producandu-se la noi in tara.

author: IT LSE