Loading...
Blog
  • Main page
29
06
2014

Dracila(Berberis vulgaris)

By IT LSE 0

Descriere : Arbust erect ghimpat, inalt pana la 3 m ; radacina : pivotanta, groasa pana la 4 cm, cenusie galbuie la exterior, galbena la interior ; tulpina : ramuri muchiate, de aceeasi culoare cu radacina ; pe ramurile tinere spini trifurcati, de 1-2 cm lun­gime, cad la ramurile batrane ; frunze : cu dispozitie alterna, ovate, lungi de 3-8 cm, petiol scurt, pe margine cu dinti desi si ascutiti si nervura reticulata ; flori : grupate cate 15-25 in ciorchini, aplecate, de 4-6 cm lungime, galbene, pe tipul G ; fruct : baca ovoida, lunga de cca. 1 cm si lata de 0,6 cm. rosie aprinsa, in interior cu doua seminte.

Materia prima : Cortex Berberidis (cortex radicis, cortex cauli) este formata din scoarta de radacina sau tulpina de culoare bruna deschis pana la bruna inchis rosiatic sau bruna cenusie (la tulpini) sub forma de bucati, suluri mici sau jgheaburi. Fara miros caracteristic, gus­tul este astringent.

Fructus Berberidis – bace ovale sau elipsoidale de culoare rosie-inchis la exterior, de 7-8 mm lungime si cca. 3 mm latime, cu un disc mic la partea superioara, reprezentand restul stigmatului, iar la baza urmele de insertie a pedicelului. La interior fructele au o pulpa incolora in care se gasesc doua seminte ovale. Fara miros caracteristic, gustul acru astringent.

Ecologie si raspandire : Planta de lumina, de locuri aride, fiind intalnita in tufisuri, la marginea ogoarelor, in locuri pietroase. Altitudinal se intinde in zona de campie si mai ales in cea colinara. Fiind gazda inter­mediara pentru ciuperca Puccinia graminis care paraziteaza graul dand rugina, planta este distrusa, mai ales in zonele de cultura ale graului. Este intalnita in intreaga tara.

Recoltare : Coaja radacinii si tulpinii se recolteaza in lunile aprilie-mai, in general de la arbustii care sunt scosi in actiunea de combatere a ruginii. Se fac cu briceagul doua taieturi inelare la distanta de 10- 15 cm care se unesc apoi printr-o taietura longitudinala. Fructele se recolteaza la maturare deplina in septembrie-noiembrie, taindu-se intre­gul ciorchine.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Cojile, atat de la ra­dacina cat si de la tulpina, se pot usca la soare, iar pe timp nefavorabil in incaperi bine aerate. Pe cale artificiala se usuca la 40°.

Fructele se usuca exclusiv artificial la 50-60°, dupa care se freaca pe ciur si se vantura pentru indepartarea coditelor si axului ciorchine­lui. Randament la uscare : – pentru coaja 4/1 ; – pentru fructe 3-5/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad pentru coji fragmente in forma de tub sau jgheab, cenusii galbui la exterior, galbene la interior, avand ca impuritati – max. 3% coji cu interiorul patat, mucegait sau innegrit si max. 1% resturi de lemn, corpuri straine minerale si orga­nice – max. 0,5% pentru fiecare, umiditate – max. 13%. Pentru fructe se prevad ca impuritati max. 2% fructe imature sau brunificate si max. 1% resturi de codite, corpuri straine organice si minerale : max. 0,5% pentru fiecare, umiditate – max. 15%.

Compozitie chimica : Principiile active sunt alcaloizii in proportie de 2-3% in radacina din care cantitatea maxima (1-1,5%) este berbe­rina care este insotita tot de alcaloizi de tip izochinolinic : berberubina, iatrorizina, palmatina, columbamina (baze cu amoniu cvaternar) ; berbamina si oxiacantina (baze tertiare de tip bisbenzil). Alaturi de alcaloizi, in scoarta de Dracila mai exista taninuri, acid chelidonic, rezine etc. Fructele coapte nu contin alcaloizi. Ele contin cca. 5% glucoza si fructoza, acid malic, gume, pectine si vitamina C.

O reactie simpla permite identificarea berberinei si prin aceasta identificarea materiei prime in caz de confuzii. Un gram de pulbere de scoarta se incalzeste cu 10 ml apa cateva minute. Dupa filtrare, se evapora cca. 1 ml din solutie tot pe baia de apa. Cateva pi­caturi de acid clorhidric 3% fac sa se formeze dupa cateva minute cris­tale galbene de berberina care la lumina, dupa alte cateva minute, se coloreaza in rosu brun.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice: Alcaloizii, in special berberina, au actiune deprimanta cardiaca si asupra respiratiei. Stimuleaza musculatura neteda a intestinelor, uterului, precum si a altor organe. Au actiune vasodilatatoare si produc bronhoconstrictie. In doze mici, stimuleaza activitatea cardiaca prin actiune asupra coronarelor. Oxiacantina izolata din scoarta acestei specii are actiune vasodilatatoare si hipotensiva. Berberina este de 10 ori superioara fenilbutazonei, eliberand bilirubina legata de proteine si de 100 de ori superioara papaverinei – un alcaloid similar berberinei. Berberina si oxiacantina au actiune antibacteriana. Berberina are actiune amebicida, anti-parazitica si anti-fungala. Berberina si β-hidrastina actioneaza impotriva activitatii bacteriei Helicobacter pylori. In doze mici berberina este un stimulator cardiac si respirator, iar in doze mari actioneaza ca un inhibitor al activitatii cardiace si respiratorii. Berberina, oxiacantina si barbamina au actiune antiinflamatoare. Berberina are actiune anti-diareica.

Interactiunea cu medicamente : anticoagulante, substantele care interactioneaza puternic cu proteinele plasmatice.

Actiunea asupra femeilor gravide: poate favoriza icterul noilor nascuti si icterul nuclear datorita faptului ca berberina este un stimulant al eliberarii bilirubinei.

In timpul alaptarii : poate favoriza sau agrava icterul si icterul nuclear.

Contraindicatii : contraindicat femeilor care alapteaza nou-nascutii cu icter sau icter nuclear. Femeile gravide care folosesc planta ar trebui sa consulte doctorul sau farmacistul in legatura cu dozele recomandate.

Cercetarile din tara noastra au pus in evidenta actiunea coleretica a extractelor sau alcaloizilor din Berberis vulgaris, precum si actiunea spasmolitica, fiind un pretios auxiliar in tratamentul afectiunilor biliare.

Tags for this post

author: IT LSE