Loading...
Blog
  • Main page
28
06
2014

Cretusca(Filipendula ulmaria)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa perena, viguroasa, inalta de 1-1,2 m ; partea subterana : rizom orizontal, no­duros si ingrosat, cu radacini adventive filiforme ; tulpina aeriana : unghiulara, de obicei simpla, glabra, roscata ; frunze : mari, lungi pana la 20-30 cm, penate, cu 3-5 foliole, dintre care cea terminala este mult mai mare, la randul ei cu 3-5 lobi palmati, pe partea inferioara alb paroase, cu stipele mari, adanc cordate ; flori : in cime multiflore, dese, aparent asemanatoare cu cele de soc, avand 5-6 petale alb crem ; fructe : polifolicule mici, rasucite in spirala.

Materia prima : Flores Ulmariae constituita din inflores­centele dispuse in cime multiflore cu flori sau boboci florali alb galbui, recoltate de la punctul de insertie cu tulpina. Miros si gust caracteristic. Florile proaspete frecate intre degete au miros puternic de salicilat de metil.

Herba Ulmariae – partile aeriene ale plantei, fara parti lemnoase, recoltate in timpul infloririi. Frunzele sunt intrerupt penate, aspre pe fata superioara de un verde inchis, iar pe cea inferioara verde deschis, alb paroase. Foliolele (3-5 perechi) lat ovate, nedivizate, serate. Miros si gust caracteristic, usor amarui astringent.

Ecologie si raspandire : Specie iubitoare de umiditate, creste cel mai adesea in zavoaie sau pajisti umede cu vegetatie inalta, buruienisuri, pe soluri bogate, mai cu seama pe calcare, mai ales in zona forestiera intre 300-900 m. Raspandita in toate judetele de deal din tara, mai ales in Transilvania (Harghita, Mures), Muntenia (Prahova), Moldova (Neamt si in special Suceava), Banat (Caras-Severin).

Recoltare : Produsul Flores Ulmariae se recolteaza in perioada de inceput a infloririi (iunie-iulie), altfel petalele cad si se obtine un pro­dus cu valoare comerciala scazuta, taindu-se cu foarfeca sau cutitul inflorescenta cu cel mult 1 cm din axul care o sustine. Partea aeriana se recolteaza in aceeasi perioada, taindu-se tulpina foliata, in lungime de max. 30-40 cm de la varf, cu secera sau cutitul.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Florile, fiind albe, se pot usca si la soare, cat mai repede dupa recoltare. La cerere se poate face si sitarea, prin care se indeparteaza pedunculii, la cca. 5 ore dupa inceperea uscarii, fie prin scuturare manuala, fie pe sita cu ochiuri de 5 mm. Partea aeriana se usuca numai la umbra, in strat subtire in locuri bine aerisite sau in manunchiuri legate la baza cu sarma sau sfoara si atarnate. Pe cale artificiala nu se usuca la temperaturi mai ridicate de 35°. Randamentul la uscare este de 3-5/1 pentru flori si de 4-5/1 pentru partea aeriana.

Pentru Flores Ulmariae conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din inflorescente recoltate de la punctul de unire cu tulpina (cu pedunculi de max. 1 cm), admitandu-se ca impuritati flori brunificate – max. 2%, resturi din planta – max. 0,5%, corpuri straine organice si minerale – cite 0,5% max. la fiecare, umiditate – max. 13%.

Pentru Herba Ulmariae conditiile tehnice de receptie prevad partea foliata a plantei (luata la cel mult 40 cm de la varf), fara tulpini lignificate, admitandu-se max. 2% plante cu flori brunificate sau com­plet scuturate, corpuri straine organice – max. 0,5% si minerale – max. 1%, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Frunzele si florile contin cvercetinglicozide : hiperina, avicularina si spireozid care se pastreaza si in florile uscate (cca. 1%) ; izosalicina, aldehida salicica, ceruri, taninuri, vanilina, heliotropina etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Astringent, tonic, diuretic si antihidropic. In doze terapeutice, florile sunt considerate ca un bun adjuvant in tratamentul reumatismului articular acut. In tara noastra s-a incercat obtinerea rutozidului din bobocii florali ai acestei specii.

Confuzii : Inflorescenta speciei medicinale este foarte asemanatoare cu a speciei inrudite Filipendula hexapetala Gilib. (Aglica) mult mai raspandita in flora spontana. Caracterele de deosebire ale acestei specii sunt atat de natura morfologica (radacini cu ingrosari tuberiforme fata de cele filiforme de la F. ulmaria, frunze cu numeroase foliole – pana la 40 perechi, polifolicula cu fructe nerasucite in spirala ca la F. ulma­ria), cat si ecologice (F. ulmaria este o planta de regiuni foarte umede, pe cand F. hexapetala vegeteaza in locuri uscate, aride).

Tags for this post

author: IT LSE