Loading...
Blog
  • Main page
28
06
2014

Coriandrul(Coriandrum sativum)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa anuala, exclusiv de cultura, inalta de 30-100 cm, emana un miros neplacut de plosnita ; radacina : pivotanta, subtire, slab ramificata ; tulpina : cilindrica, glabra, fin brazdata, ramificata numai la partea superioara ; frunze : verzi deschis, glabre, foarte diferentiate dupa nivelul la care se afla : cele bazale in rozeta sunt lung petiolate, intregi, cu margine crenata sau trilobate pana la trifoliate (se observa numai in stadiul de plantula, deoarece se usuca repede), cele mijlocii, alterne, o data sau de doua ori penat sectate, cu lacinii late, inegal penat lobate ; frunzele superioare sunt sesile, de trei ori penat sectate cu lacinii rare, inguste, filiforme ; flori : grupate in umbele compuse, lung pedunculate, cu 3-7 radii si lipsite de involucru ; ele sunt pe tipul 5, cu petale albe sau usor roz violacei, inegale la florile de la marginea inflorescentei la care petala externa este mult mai mare (pana la 4 mm) ; fructe : diachene sferice, cu diametru de 2-6 mm, galben brune sau brune, cu cele doua jumatati unite, pe fiecare mericarp cu 5 coaste ondulate si 4 mai pronuntate, pastrand la varf resturile caliciului si cele doua stigmate, miros placut la maturitate .

Materia prima : Fructus Coriandri – fruct glabru, globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm, cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite. Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. In partea superioara a fructului se observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galbena maronie deschis. Mirosul si gustul la fructele uscate aromat, caracteristic, placut. La cele verzi dezagreabil.

Ecologie si zonare : Desi de origine mediteraneana, planta s-a adaptat si la temperaturi mai moderate. Astfel, rasarirea incepe la 4-5°, iar la 7° se produce in masa, iar plantutele suporta bine ingheturile tarzii de primavara (chiar pana la -10°), unele experiente aratand chiar ca o perioada de temperatura scazuta (-3°… …-5°) in faza de plantula duce la sporirea sensibila a recoltei. La 10-12° rasarirea se face neuniform si mai lent. Daca in prima faza, inclusiv cea de rozeta, cere temperaturi mai joase, in perioada infloritului si fructificarii necesita temperaturi mai ridicate, media zilnica fiind in jurul a 20°, la temperaturi mai joase atat recolta cat mai ales continutul de ulei eteric fiind diminuate (dupa Coiciu, Saveanu si colab).

In regiunile sudice, in campie, in Baragan, Dobrogea si Campia de Vest continutul in ulei variaza intre 0,61-0,95%, in timp ce in zone mai reci – Suceava, Cluj – acest procent este de numai 0,41-0,76%). Perioada de vegetatie este de 90-120 zile. Solicita lumina multa, zile insorite.

Fata de umiditate coriandrul are exigente mari in timpul rasaririi, seceta in aceasta perioada putand compromite recolta, ca si in timpul formarii florilor (pe seceta se dezvolta inflorescente putine si sarace). In rest, in perioada dezvoltarii aparatului vegetativ suporta mai bine lipsa de umiditate. Nu suporta nici excesul de umiditate, atat in sol cat si in atmosfera (de aceea se vor evita solurile greu permeabile). Vanturile calde si uscate sunt defavorabile, accentuand efectele secetei.

Coriandrul este o planta pretentioasa fata de sol, cerand soluri adanci, revene, bogate in substante nutritive, curate de buruieni, cele mai indicate fiind cernoziomurile bogate in calciu si solurile brune de padure. Mai importanta decat fertilitatea este starea fizica a solului, cerand soluri cu structura, netasate, care nu formeaza crusta, vegetand greu pe soluri grele si umede.

Conditiile ecologice cerute de coriandru sunt cel mai bine indeplinite in Campia Baraganului, Campia Dobrogei, Campia Burnazului (zone foarte favorabile), precum si in Campia Olteniei, Campia Covurlui, Podisul Dobrogei (zone favorabile).

Tehnologia de cultura : Pentru cultura coriandrului, cele mai bune plante premergatoare sunt prasitoarele si cerealele ingrasate cu gunoi de grajd fermentat (15-20 t/ha) incorporat la adancimea de 25 cm. Sporul cel mai mare de productie s-a obtinut cand planta premergatoare a fost trifoiul. Se va evita insamantarea coriandrului dupa anason, chimion sau fenicul. Revine pe aceeasi sola numai dupa 4-6 ani. Experimental s-a observat ca ingrasarea exagerata cu azot favorizeaza atacul bolilor criptogamice, care dauneaza calitatii fructelor si ca planta nu suporta ingrasarea directa cu gunoi de grajd.

Odata cu aratura de baza se incorporeaza in sol 40-50 kg/ha s.a. fosfor si 30-35 kg/ha s.a. potasiu, iar inainte de insamantare se vor da 30-40 kg/ha s.a. azot. Executarea araturii se face in functie de zona si natura solului, la 20-30 cm adancime si pana la insamantare terenul se mentine curat de buruieni, lucrandu-se cu combinatorul.

In zonele cu umiditate suficienta si cu o temperatura care nu scade iarna sub -18°C, insamantarea se face intre 15 august si 15 septembrie. Planta nu rezista la geruri mari in iernile fara zapada. Primavara se seamana foarte devreme. Rasarirea in masa are loc cand temperatura solului este de 7-8°C.

Pe terenurile curate de buruieni insamantarea se executa in randuri dese (dupa tipul semanatoarei), iar in restul cazurilor in randuri simple, la distante de 45 cm. Insamantarea se mai poate face si in randuri duble, in acest caz, intre doua randuri apropiate se lasa o distanta de 12 cm, iar intre acestea si urmatoarele doua randuri apropiate, 45 cm.

Cantitatea de samanta necesara insamantarii unui hectar este de 18 kg, samanta avand o puritate de 98% si o germinatie de 80%. Pentru reusita culturii, samanta se introduce in pamant la o adancime de 2,5-4 cm. Deoarece coriandrul cere un teren curat de buruieni si afanat, prasitul sau plivitul se incep imediat dupa rasarire. Odata cu prasila a doua si a treia se face si plivitul. Se pliveste ori de cate ori este necesar, nu mai putin insa de doua ori, in asa fel incat cultura sa fie curata de buruieni. Aceste lucrari se reduc simtitor daca inainte de rasarirea coriandrului se erbicideaza cu Prometrin, Atrazin sau Simazin,3 kg/ha. Trebuie insa sa se urmareasca starpirea completa a turitei (Galium aparine) intrucat semintele acestei buruieni, avand aceleasi dimensiuni ca ale fructelor de coriandru, nu pot fi separate prin selectare.

In cazul unor calamitati naturale, vanturi uscate etc, care pot compromite culturile de coriandru, reinsamantarea se poate face pana la sfarsitul lunii aprilie, obtinandu-se recolte pana la 800 kg de fructe la hectar, in acest caz. Evaluarea productiei se face in momentul cand circa 50% din fructe au ajuns la maturitatea fiziologica. In acest scop se pot folosi doua metode : 

1. Se aleg si se recolteaza din cultura respectiva cel putin 5 loturi a 1 m2 cu plante care reprezinta media culturii ca uniformitate. Dupa uscare se treiera, se curata de impuritati, fructele se cantaresc, iar greutatea rezultata se imparte la numarul metrilor patrati de pe care s-au recoltat plantele. Productia medie la hectar se stabileste prin inmultirea greutatii medii rezultate pe m2 cu 10000 m2. Se scade apoi umiditatea peste normal 10-20% si pierderile la recoltare, transport si manipulare in proportie de circa 5%.

2.Pentru cea de a doua metoda se stabilesc : – numarul mediu de plante la m2 ; numarul mediu al fructelor la o planta ; greutatea a 1000 fructe la umiditatea din perioada evaluarii; umiditatea peste normal care trebuie scazuta.

Sa presupunem ca la m2 sunt, in medie, 105 plante cu 450 fructe la o planta. Greutatea a 1000 fructe este de 3,4 g, umiditatea peste normal 18%, iar pierderea la recoltare, transport si manipulare 5%.

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere : Bacterioza sau innegrirea fructelor de coriandru este o boala care afecteaza florile si fructele verzi ; la prima vedere se recunoaste prin pete uleioase de culoare bruna inchis. Tesutul atacat se innegreste si apoi se usuca. Boala se transmite prin samanta si se considera posibila infectia si prin afide sau picaturi de ploaie.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din fructe intregi, admitandu-se ca impuritati max. 9% jumatati de fruct (spartura) si max. 3% fructe innegrite, corpuri straine organice – max. 2% si minerale – max. 1%, umiditate – max. 12%. Spartura (jumatatile de fruct) rezultata prin selectare formeaza un produs aparte, cu utilizare industriala.

Compozitie chimica : 0,20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc. ; 15-20% lipide, 10% amidon, 4-5% substante minerale, pectine etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice :  Actiune carminativa si stomahica, utilizat si corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). Are proprietati bactericide si fungicide. Utilizat si in industria alimentara ca aromatizant si condiment. Indicat in anorexii si dispepsii. Intra in compozitia ceaiului contra colicilor pentru copii, in ceaiul gastric nr. 2 si in ceaiul tonic aperitiv. Intra si in compozitia apei aromatice cu care se prepara apoi tinctura de malat de fier.

author: IT LSE