Loading...
Blog
  • Main page
26
06
2014

Mustar alb(Sinapis alba)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa anuala, erecta, inalta de 0,3-1 m, peste tot paroasa ; radacina : pivotanta, subtire, putin dezvoltata ; tulpina : cilindrica, ramificata ; frunze : lungi de 5-15 cm, penat-sectate, cu 3-5 lobi neregulati, dintre care cel terminal este mult mai mare ; lobii au pe margine scobituri neregulate ; flori : in raceme dense, care se alungesc pe masura infloririi; pedicel parosi, floare pe tipul 4, cu petale galbene de 7-9 mm ; fruct : silicva galbena, dispusa aproape perpendicular pe ramura, lunga de 2-4 cm, lata de 4-7 mm; cu peri abundenti si 3 nervuri longitudinale. In interiorul silicvei se afla 3-6 seminte.

Materia prima : Semen Sinapis albae – seminte globuloase cu diametrul de cca. 2 mm, albe galbui pana la cenusiu galbui, cu suprafata punctata sau cu ingrosari neregulate, acoperite cu un strat mucilaginos. Uscate, fara miros, gust iute, intepator, caracteristic, prin zdrobire intre dinti.

Ecologie si zonare in cultura : Planta exclusiv de cultura, in flora spontana avand o raspandire restrinsa, mai ales cu buruiana in cultu­rile de in.

Relativ putin pretentioasa la temperatura, samanta germinand chiar Ia +1° ; plantelele tinere rezista la geruri de pana la -5°, dar odata cu inaintarea in vegetatie (la 3-5 frunze), cultura poate fi compromisa la -3°. Daca se seamana tarziu, temperaturile ridicate afecteaza dezvol­tarea plantei. Fata de lumina, in zile scurte (primavara timpuriu) se dezvolta mai greu, dar se formeaza plante viguroase, cu productivitate mare, pe cand in zile lungi (mai) se dezvolta repede, dar cresterea ince­teaza curand si se formeaza plante mici, neuniforme si cu fructificatie slaba.

Fata de umiditate are doua perioade critice : imediat dupa semanat (cand seceta poate duce la compromiterea recoltei) si la formarea semin­tei – exista un risc cand este afectata recolta cantitativ dar si calitativ (prin diminuarea continutului de substante grase).

Fata de sol este putin pretentios. Da productii mari pe soluri luto-nisipoase, cu reactie neutra sau slab alcalina , bogate in calciu. Sunt contraindicate solurile prea grele sau cele nisipoase.

Este zonat in cultura astfel : – zone foarte favorabile : Campia Timisului si Campia Crisurilor; – zone favorabile : Baragan, Campia Dobrogei, Campia Burnazului, Campia Olteniei (judetele Dolj si Olt).

Tehnologia de cultura : Planta nu are pretentii demne de retinut fata de premergatoare. Exceptie face insa fata de plantele uleioase, precum si faptul ca pe acelasi teren nu poate reveni decat dupa 5-6 ani. Pregatirea terenului este in functie de planta premergatoare. In general cand mustarul alb urmeaza dupa o prasitoare, atunci se ara la adancimea de 25-28 cm cuplat cu grapa stelata sau reglabila, iar cand urmeaza dupa o cereala se ara la aceeasi adancime, insa pana in toamna se mentine curat de buruieni prin discuiri repetate.

Mustarul alb reactioneaza bine la ingrasaminte, in special cand solul are umiditate. Gunoiul de grajd bine fermentat se va introduce in pamant odata cu aratura de baza, in cantitate de 30 t/ha. In lipsa guno­iului de grajd se introduc 50-60 kg/ha s.a. fosfor, iar primavara, inainte de semanat, se administreaza 50-60 kg/ha azot s.a. Primavara foarte devreme, imediat ce terenul permite, se lucreaza cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.

Mustarul se insamanteaza primavara devreme, cu masina SU-29 sau SUP-21, in randuri, la distanta de 12-14 cm, la adancimea de 1,5 cm pe terenurile umede si de 2,5 cm pe cele uscate. Sunt necesare 10-12 kg samanta la hectar, cu o puritate de 98%, germinatie de 90% si umiditate maxima de 12%.

Dupa rasarirea plantelor si formarea primelor frunze, cultura se va grapa usor pentru ruperea crustei, pastrarea umiditatii si favorizarea patrunderii aerului la radacina. Pana la inflorire se va plivi ori de cate ori va fi nevoie, nu mai putin insa de doua ori. Pentru combaterea buru­ienilor pe cale chimica, rezultate bune da Treflan 4-5 l/ha administrat inainte de semanat. (In lipsa Treflanului se poate folosi Lasso si Sutan).

Mustarul fiind o planta melifera, recolta se poate mari prin ase­zarea stupilor in apropierea culturii (2-3 stupi la hectar).

Mustarul se recolteaza de obicei inaintea graului si anume atunci cand frunzele de la baza s-au ingalbenit, fructele capata o culoare galbena ruginie, iar semintele sunt in parga (cu o culoare galbena de diverse nuante). Pe suprafete mici, recoltarea se face cu secera sau coasa, numai dimineata pe roua, seara, noaptea pe luna sau ziua pe timp noros.

Intar­zierea recoltatului duce la pierderea semintelor. Plantele se strang in snopi care se asaza in grup cu varfurile in sus sau se aduna in maldare. Tinand seama ca se scutura foarte usor, mustarul se transporta la locul de treier cu prelate sub el. Pe suprafete mari recoltarea se face mecanic cu combina C-12.

Ca moment optim de recoltare in acest caz se reco­manda recoltarea atunci cand 65-70% din plante au ajuns la maturitate. La treierat, turatia combinei sau a batozei se reduce. Regimul de lucru va fi urmatorul : turatia la cca 900 ture pe minut, deschiderea tobei – spre maximum ; batatorul – 4 sine lemn ; contrabatatorul -imbracat in tabla ; darmonul mare – acoperit 1/3 cu tabla ; curatirea I, sita de pleava – 16 mm ; curatirea I sita de boabe – 3 mm ; curatirea I, sita de buruieni – 0,75 oarba ; curatirea II, sita 1 – 6 mm ; curatirea a Il-a, sita II – 3 mm ; curatirea a Il-a, sita III – oarba. La un hectar lucrat in asemenea conditii, se obtin 1 200-1 800 kg seminte de mustar, la con­ditiile de calitate solicitate de beneficiarii interni si externi.

Obtinerea semintelor pentru semanat se va face alegand cele mai bune culturi purificate biologic, cu plante dezvoltate, cu silicve multe si cu multe boabe. Suprafete cu culturi recunoscute se intretin curate de buruieni, se recolteaza, se treiera si se depoziteaza separat.

Pentru evaluarea productiei medii, presupunem ca pe m2 se gasesc 55 plante cu 96 silicve in medie pe fiecare planta si 5 seminte in fiecare silicva. Greutatea medie a 1 000 de boabe este de 5 grame, iar umidi­tatea peste normal este de 10%.

Productia medie la m2 =(55x96x5x5)/1000=132 g/m2

Se scade 10% umiditate peste normal 132 g -(132×10)/100= 118,8 g/m2 din care se scad 5% pierderi la recoltare, transport si manipulare 18,8-(118,8×5)/100=112,9 g/m2

Rezulta ca productia medie la hectar este (112,9×10000)/1000=1129 kg/ha.

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere : Bolile mai frecvente ale mustarului alb sunt : mozaicul si mana cruciferelor, arsura radaci­nilor, hernia radacinilor, putregaiul plantelor, putrezirea alba a tulpinilor si rugina alba.

Mozaicul cruciferelor : Ingalbeneste frunzele pe care apar dungi si inele de culoare bruna, ca urmare a intepaturilor puricilor si paduchilor. Ataca intreaga planta in tot timpul vegetatiei. Masurile indicate la combaterea puricilor si paduchilor se aplica si in acest caz.

Mana cruciferelor  produce pete neregulate pe frunze. Pe partea superioara a frunzelor, la inceput, petele sunt de culoare galbena, mai tarziu bruna cenusie, iar pe cea inferioara apare un praf alb cenusiu. In general, ataca plantele in primul stadiu de vegetatie. Se combate prin masurile mentionate la rugina alba.

Arsura radacinilor brunifica primele frunze, ingalbeneste tulpinile, dupa care planta se usuca. Ca urmare, radacinile se subtiază si putrezesc. Aceasta boala ataca intreaga planta in prima faza de crestere. Se combate prin asolament, cu revenirea mustarului pe acelasi loc dupa 7-8 ani, evitarea terenurilor umede si prin smulgerea imediata a plan­telor bolnave.

Hernia radacinilor prezinta portiuni ingrosate, frunzele au o culoare albastra verzuie. Pentru a deosebi atacul de hernie de cel al gargaritei, trebuie retinut că umflaturile produse de boala sunt pline, spre deosebire de cele provocate de gargarita, care sunt goale. Hernia radacinilor ataca plantele in tot timpul vegetatiei si se combate prin asolament de 4-5 ani si introducerea de var in teren (10-15 t/ha).

Putregaiul plantelor apare sub forma de pete mici, brune, la punctul de legatura intre tulpina si radacina, inconjurate de o pasla albicioasa. Plantele bolnave cad si putrezesc. Aceasta boala ataca plan­tele in tot timpul cat vegeteaza si se combate prin lucrari agrotehnice si introducerea de var in teren (2-3 t/ha).

Putrezirea alba a tulpinilor produce pe tulpini pete albe, aproape albe sau galbene spalacite, fara un contur limitat. Cand timpul este umed, in jurul acestor pete apare o pasla alba. In dreptul petelor tulpina se jupoaie. Se poate manifesta in tot timpul vegetatiei.Se combate prin asolament de 3-4 ani, lucrari agrotehnice, evitarea ingrasamintelor organice date direct mustarului.

Rugina alba ataca frunzele si axul inflorescentelor in tot timpul vegetatiei, mai ales cand timpul este umed si temperatura ridicata. Produce pe frunze cercuri mici, usor bombate, la inceput albe stralucitoare, care apoi plesnesc si capata o culoare ruginie.

Mustarul alb este atacat de mai multe insecte, dintre care periculosi sunt puricii de frunze, gandacul rosu, viespea rapitei, puricii de pamant, gandacul lucios al rapitei si albinita rapitei. Acesti daunatori se combat prin masuri agrotehnice si prafuiri cu Lindatox-3 sau Pinetox {10-15 kg/ha).

Prafuirea se face in dous etape : cand planta are 2-4 frunze si cu 3-5 zile inainte de inflorire. Afara de Lindatox-3 sau Pinetox se mai poate folosi arseniat de calciu (6-8 kg/ha) la care se adauga o cantitate dubla de cenusa sau praf de nisip cernut. De asemenea, se mai pot face prafuiri cu verde de Paris (2,5-3 kg/ha), la care se adauga var stins in cantitate de 5 ori mai mare, socotit la greutate. Prafuirea poate fi inlocuita prin stropiri cu verde de Paris intr-o cantitate de 150- 250 g/ha la care se adauga 300-500 g/ha var stins in 100 l apa.

Paduchii care apar pe mustar se pot combate prin stropirea cu emulsie de petrol. Pentru un hectar este necesara o emulsie preparata din : 60 l apa clocotita in care se dizolva 3 kg sapun dupa care se adauga 10 l petrol. Dupa ce se amesteca bine, timp de 20 minute, la aceasta solutie se mai adauga 430 l apa. Se intrebuinteaza in stare proaspata. Cand nu este bine amestecata, arde plantele.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Semintele nu se vantura după treier ci, impreuna cu pleava, se depoziteaza in magazii uscate, aerisite si intunecoase, in straturi subtiri si se lopateaza zilnic. Dupa uscare, semintele se separa de pleava.

Conditionarea semintelor se face cu selectorul, folosindu-se : sita mica cu orificii de 2.5-3,5 mm, cu deschizatura dreptunghiulara de 2-2,5-3 mm ; sita mare cu orificii rotunde de 1,5-2-2,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 1,5-2 mm si site de panza de sarma, numerele 14-16.

Conditiile tehnice de receptie prevad un continut maxim de impuri­tati de 3% (alte parti din planta, seminte zdrobite), corpuri straine orga­nice si minerale – max. 1% la fiecare, umiditate – max. 12%.

Compozitie chimica : Asemanatoare cu cea a mustarului negru : ulei gras (cca. 30%), mucilagii (cca. 20%), substante de natura proteica (cca. 25%), substante minerale, sinalbozid si mirozinaza. Principiul activ sinalbozidul similar sinigrozidului (din mustarul negru) se comporta la fel ca acesta : sub actiunea fermentului (mirozinazei) se dedubleaza in mediu apos in glucoza, sulfat acid si izotiocianat de β-hidroxibenzil care insa nu este volatil ca izotiocianatul de alil.

Actiune farmacodinamica utilizari terapetice : Datorita prezentei mucilagiilor in cantitati apreciabile, semintele intregi de mustar alb pot fi utilizate ca laxativ, de altfel singura utilizare terapeutica. In schimb este mult folosit in alimentatie in scopuri condimentare. Semintele de mustar alb constituie totodata o sursa de ulei vegetal.

Tags for this post

author: IT LSE