Loading...
Blog
  • Main page
26
06
2014

Feriga(Dryopteris filix-mas)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa perena, inalta pana la 1,20-1,40 m ; partea subterana : rizom lung pana la 30 cm (exceptional pana la 0,80-1 m), oblic ascendent, gros de 1-2 cm ; prezinta la suprafata resturi brune inchis, dispuse imbricat, ale petioli in anii precedenti, lungi pana la 4-5 cm si groase de 0,5-1 cm, care acopera in intregime rizomul propriu-zis, astfel incat diametrul total ajunge la cca. 4-5 cm ; acestea sunt insotite de solzi membranosi ; spre partea inferioara a rizomului se gasesc radacini adventive subtiri, negricioase, iar spre varf insertia petiolilor frunzelor tinere si muguri foliari; rizomul si resturile de petiol sunt verzi in sectiune ; tulpina aeriana : lipseste ; frunzele : cele tinere apar circinat (rasucite in forma de capat de carje), acoperite de solzi, lungi pana la 1,40 m, petiol scurt (30 cm) acoperit cu pale membranoase brun-roscate, limb dublu penat – sectat, cu 19-30 perechi de segmente primare, cu ultimele segmente numite pinule, de forma oblong ovate, dintate pe margini, cu varf rotunjit. Deoarece frunzele au dublu rol, atat asimilator cat si de sporofile, pe spatele pinulelor se gasesc grupari de sporangi numite sori, protejate de membrane numite induzii ; sorii se observa de-a lungul nervurilor, sub forma unor puncte brune (5-8 la fiecare pinula).

Materia prima : Bucati de rizomi lungi de 10-15 (30) cm, cu diametrul de cca. 5 cm, cu resturi de petioli bruni-negriciosi, lungi de 2-4 cm, cu diametrul de cca. 1 cm, acoperiti cu solzi membranosi, matasosi, brun roscati. Partea externa a resturilor de petioli este rotunjita, iar partea interna plata sau usor concava. Pe rizom se gasesc uneori resturi de radicele. In sectiune, rizomul proaspat este de culoare verde deschis, iar produsul vechi de culoare bruna roscata la interior. Mirosul slab, gustul dulceag, astringent si iute. Dupa umectare cu hidroxid de sodiu 30% are miros de violete.

Ecologie si raspandire : Specie comuna in regiunea inferioara a muntilor, prin paduri si tufarisuri, prezenta si in etajul montan superior pana in cel subalpin, in locuri umbrite, prin buruienisuri de depresiune, sporadica in molidisuri. Creste deseori in asociatie cu Athyrium filix-femina. Comuna in intreg lantul carpatin si in Muntii Apuseni. Specie sensibila la gradul de poluare atmosferica.

Este mai raspandita in Transilvania si Banat (judetele Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Salaj si Sibiu), in Moldova (judetele Bacau, Neamt, Suceava, Vrancea), in Muntenia (judetele Arges, Dambovita, Prahova) si Oltenia (Gorj si Valcea).

Recoltarea : Se face primavara in martie-mai, dar mai ales toamna, incepand din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de principii active este mai ridicat.

Pregatirea ferigii in vederea prelucrarii: Imediat dupa recoltare se scutura de pamant si de resturile de frunze, ramuri de la alte plante ; se curata de radacinile adventive si de frunze ; se indeparteaza partile mortificate si se cioplesc cu cutitul petiolii pana apare culoarea verde. Nu se spala deoarece principiile active sunt foarte solubile si nici nu se taie in lungime deoarece acestea se distrug prin oxidare si culoarea se schimba din verde in bruna.

Uscarea se face la umbra, fie intinse intr-un singur strat pe podele curate, bine maturate, fie batute in cuie pe pereti, pe sipci, pe garduri umbrite. Daca nu este posibila o uscare rapida, din cauza umiditatii atmosferice ridicate, se va face uscarea pe cale artificiala la cel mult 35° (eventual pe rame dispuse langa uscatoare, in special la cele tunel). Randamentul de uscare este de cca. 3,5/1.

Conditiile tehnice de receptie pentru feriga prevad drept continut de impuritati admis – max. 5% (rizomi de culoare bruna la interior, cu resturi de petioli mai lungi de 5 cm), corpuri straine minerale – max. 2% (organice – nu se admit), umiditate maxima – 15%.

Compozitie chimica : Compusi de natura floroglucinica : filicina sau acidul filicic, acidul α si β-flavaspidic, respectiv derivati de tipul floroglucinbutirofenonei, 0,04% ulei volatil format din esteri ai acidului butiric cu alcoolul hexilic si octilic, tanin, 5-6% ulei gras, aspi-dinol, albaspidina etc.

Cu cat continutul moleculei in nuclei de tip floroglucinic este mai mare, actiunea terapeutica este mai pronuntata. Vechiul compus cunoscut sub denumirea de filmarona nu s-a dovedit a fi o substanta unitara, avand mai multe componente. Continutul in principii active difera in functie de epoca de recoltare, localitate si timpul de pastrare.

Actiunea farmacodinamica – utilizari terapeutice feriga : Actiunea paralizanta asupra musculaturii si sistemului nervos si motor al parazitilor intestinali din clasa Cestode este datorata in special derivatilor floroglucinbutirofenonei. Dupa desprinderea parazitului de peretii intestinali, prin administrarea unui purgativ, acesta este eliminat. In trecut se recomanda administrarea unui purgativ solid. Cercetarile recente au demonstrat ca uleiul de ricin este purgativul cel mai convenabil, fara ca acesta sa contribuie la cresterea puterii de resorbtie a principiilor active din rizomul de feriga. In orice caz, produsele farmaceutice pe baza de feriga se administreaza in unele tari cu prudenta la om si numai sub supraveghere medicala. Nu se administreaza la copii sub 10 ani si la persoanele care au depasit varsta de 60 ani.

Toxicitatea produselor pe baza de feriga se manifesta prin simptome gastro-enterice (colici abdominale, voma, diaree), tulburari de natura nervoasa, vizuale si auditive si asupra sistemului cardio-vascular, ceea ce face ca in prezent la noi preparatele din aceasta planta sa nu mai fie administrate la om. Se utilizeaza frecvent in medicina veterinara.

In tara noastra a fost preparat un total de floroglucide din rizomul de feriga, avand actiune farmacodinamica certa si mare stabilitate in timp.

Observatii : Cu aceeasi actiune, chiar mai ridicata decat Dryopteris filix-mas, este si rizomul provenit de la specia Dryopteris spinulosa (Mull.) O. Ktze sinonim cu D. austriaca subsp. spinulosa sau D. austriaca (Jacq) Woynar.
Unele dintre speciile de feriga mentionate se utilizeaza in medicina populara in reumatism si lumbago, fara o justificare stiintifica. Rizomul de feriga se va reinnoi in fiecare an.

Confuzii : Se produc cel mai adesea cu rizomii de la urmatoarele specii : Athyrium filix femina (L.) Roth – feriga femeiasca si Dryopteris spinulosa O. F. Mull.

Tags for this post

author: IT LSE