Loading...
Blog
  • Main page
24
06
2014

Mac de gradina(Papaver somniferum)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierbacee anuala, care poate atinge 1-1,50 m, cu partea aeriana in intregime glauca (culoare specifica verde albastruie), contine un latex albicios ; radacina : pivotanta, lunga de 20-25 cm, groasa de cca. 1-2 cm ; tulpina : simpla sau ramificata doar in partea superioara, cerificata ; frunzele : singura specie de mac cu frunze intregi ; dispuse altern, alungit-ovate, neregulat din­tate, nervura proemina pe fata inferioara ; cele bazale sunt petiolate, apoi, in functie de nivel, petiolul scade pana ce ajung la partea superioara sesile si amplexicaule : lungimea lor descreste de la 20-30 cm (cele bazale), la 10-15 cm (cele superioare) ; florile : 1-10 la o planta, solitare, pe tipul 4 ; sepalele (2) sunt caduce, cele 4 petale de culoare variabila – de la alb pana la rosu sau violaceu – sunt lungi de 4-5 cm si rotunde, putand avea la baza pete negre ; stamine numeroase, in­grosate la partea superioara, cu antere alungite verzi albastrui ; stigmat stelat cu 8-12 raze, dispus pe un disc plan, dintat pe margine ; fructul : capsula verde cenusie inainte de maturitate, galben bruna la matu­rare, cerificata ; lungime 5-7 (12) cm, latime pana la 8 cm, obovata sau sferica, septata ; se poate deschide prin pori sau poate fi indehiscenta. In interior seminte numeroase, reticulate, reniforme. de cca 1-5 mm, culoare foarte variata, la soiurile cultivate la noi fiind ce­nusii, albastre, albastre negre (valoarea comerciala cea mai mare o au cele albastre de nuanta otelului).

Materia prima : Fructus Papaveris sau Capila Papaveris sunt fructele speciei P. somniferum L. var. album sau var. nigrum D.C. cultivate in scop medicinal din seminte ameliorate dupa forma, marimea si in special dupa continutul in alcaloizi al capsulelor. Pentru scopuri industriale exista procedee de extractie a principiilor active din planta intreaga.

Capsulele de mac sunt ovoide sau sferice, prevazute la partea su­perioara cu un disc stigmatic cu 10-20 raze lobate, cu lobi scurti, obtuzi sau putin ascutiti, iar la partea inferioara cu un peduncul cu gatul umflat. In stare uscata sunt lungi de 3-7 (12) cm, cu diametrul de 3-6 (8) cm ; au culoarea galbuie cenusie, adesea cu punctuatii negre, prezentand la interior numeroase lame placentale care pleaca de pe peretii interni fara insa a se uni intre ele in centrul capsulei ; lamele placentale sunt proeminente, spongioase, dispuse radiar, avand uneori numeroase seminte mici, uniforme. Mirosul slab, narcotic, gustul amar, mucilaginos.

Ecologie si raspandire : Planta exclusiv de cultura, cunoscuta ca atare inca din neolitic. Raspandita in tarile temperate, in special in Eurasia (pe suprafete mari in R. P. Chineza, fostele republici sovietice, India, Pakistan, Asia Mica, Peninsula Balcanica). In conditiile tarii noastre, perioada de vegetatie variaza intre 90 si 120 zile.

Solicita soluri usoare, profunde, bogate in humus si calciu, per­meabile, deoarece desi are mare nevoie de umiditate in sol, cultura este calamitata usor de excesul de apa, baltiri etc. Sunt indicate cerno­ziomuri usoare sau soluri aluvionale, cu apa freatica la cel putin 2 m ; se vor evita solurile grele, argiloase, reci care formeaza crusta. Incepe sa vegeteze la +1°, suportand geruri pana la -10°, (pe terenuri cu multa umiditate ele sufera chiar la -2…, -4°), dar este sensibila la ridicari bruste de temperatura (culturile cu plantule tinere sunt calamitate la o temperatura de 15-20°, deoarece sistemul radicular este slab dez­voltat si nu poate suplini apa pierduta prin transpiratie). Reactioneaza negativ la umiditate atmosferica crescuta, nebulozitate mare si exces de precipitatii in perioada de dupa inceputul infloririi.

Zone de cultura : foarte favorabile : Campia Timisului, Campia Crisurilor, Tara Barsei, Subcarpatii rasariteni ; favorabile : Campia Mol­dovei, Podisul Transilvaniei, Podisul Somesului.

Tehnologia de cultura : Pentru a se coace, macul de gradina are nevoie de 90-120 zile. Ca plante premergatoare, macul reuseste bine dupa prasitoare ca porumb, cartof, sfecla de zahar. Nu suporta ca plante premergatoare speciile in a caror compozitie intra uleiurile grase sau volatile (ca de ex. floarea soarelui, in, menta etc). Pe acelasi teren, macul poate reveni numai dupa 4-5 ani.

Macul are nevoie de multa umiditate in perioada de la incoltire pana la inflorire si mai ales in timpul rasaririi. De aceea trebuie insa­mantat primavara devreme pentru a folosi apa din zapezi, mai ales in regiunile cu ploi putine. Macul insamantat timpuriu este mai rezistent la boli. Dupa alegerea terenului, tinand seama de planta premergatoare, o data cu executarea araturii la 20-25 cm, se face si incorporarea ingrasamintelor chimice.

Ingrasarea cu gunoi de grajd bine fermentat a terenului se face obisnuit la planta premergatoare (10-15 t/ha). La aratura adanca de toamna se dau 60-70 kg/ha fosfor substanta activa. Acest ingrasamant chimic se poate administra si inaintea formarii florilor, dar in acest caz cantitatea se reduce la 20-40 kg/ha s.a. si se ingroapa cu prasitoarea la o adancime de cca 8 cm.

Ingrasamintele cu azot se dau primavara inainte de semanat in cantitate de 20-25 kg/ha s.a. si dupa rasarire in cantitate de 10-15 kg/ha s.a. Cele potasice se dau in cantitate de 40-45 kg/ha s.a. Pentru cresterea continutului de morfina a capsulelor de mac. solurile cu un pH de 5 sau mai mic se amendeaza cu 3,5-4 t/ha calcar praf.

Primavara, imediat ce se poate intra in camp, terenul se lucreaza gradinareste, incepand cu nivelarea, apoi se lucreaza cu combinatoriii urmat de tavalug sau dupa lucrarea cu nivelatorul se trece cu polidiscul cu grapa si tavalugul.

Insamantarea se face primavara cat mai devreme, in mustul za­pezii, dandu-se 3 kg/ha. Samanta se amesteca cu cenusa, mranita sau nisip (o parte samanta si 5 parti material inert). Insamantarea se executa cu semanatoarea Saxonia, SU-29, SUP-21, la care se ataseaza cutii pentru seminte mici, la distanta de 50 cm intre randuri si la adancimea de pana la 0,5 cm. Pentru a se realiza aceasta adancime se ridica greutatile de pe tuburile masinii de semanat.

Samanta trebuie sa aiba puritatea minima de 99% si germinatia minima de 97%. Materialul de inmultire nu trebuie sa aiba in amestec alte seminte, mai ales de maselarita si de stir (Hyoscyamus niger, Amarantus caudatus). Greutatea absoluta a semintei (greutatea a 1 000 se­minte) este cuprinsa intre 0.239 si 0.607 g. Greutatea hectolitrica este de 59-60 kg.

Cand solul are mai putina umiditate la executarea patului ger­minativ, este necesar ca atat inainte cat si dupa insamantare sa se exe­cute o usoara presare cu tavalugul. Germinatia dureaza 7-10 zile. De indata ce se disting randurile este necesar sa se pliveasca buruienile si in acelasi timp sa se execute prima prasila superficiala intre randuri, la 4-6 cm adancime. Se va evita acoperirea randurilor cu pamant. Intre randuri se dau 4-5 prasile. Pe randuri se pliveste de 2-3 ori. Buru­ienile se pot combate si chimic cu Dicuran 80, dandu-se 1,5 kg/ha inainte de semanat si aceeasi cantitate dupa rasarirea macului cand plantele au 3-4 frunze. Apa folosita pentru acest tratament este de 300-600 l/ha.

Daca numarul de plante la 1 m liniar este mai mare de 8-19 se face rarirea. Prima rarire se face cand plantele au 2-3 perechi de frunze adevarate, a doua cand au 5-6 perechi de frunze adevarate. La prima rarire se lasa o distanta de 5-7 cm intre plante, la a doua 18-20 cm, urmarindu-se a se mentine in cultura plantele cele mai viguroase. La hectar trebuie sa ramana 80 000-105 000 plante, in functie de zona de cultura. Astfel, in partea sud-estica (Galati) 80 000-85 000 plante la hectar ; in campia din sudul tarii 90 000-92 000 plante la hectar, in campia din vestul tarii 95 000-100 000 plante la hectar. in Transilvania si Moldova 100 000-105 000 plante la hectar

Cand raritul se executa mecanic, se fac buchete de plante cu o lungime de 20 cm si cu o distanta de 20 cm intre ele. Plantele din buchet se raresc cu sapa, lasandu-se cate doua plante la buchet.

In vederea obtinerii semintelor pentru semanat, in cursul vegeta­tiei se aleg parcele uniform dezvoltate, cu plantele care au cele mai multe capsule de forma caracteristica. Nu se opresc indivizi cu flori rosii si cei care au fost atacati de daunatori si boli. Din parcele se elimina din timp celelalte forme de mac pentru a se evita corcirea. Distanta de izolare este de minimum 1 500 m.

Evaluarea productiei se face cand capsulele de mac la strangere se sparg. Puse in palma, semintele isi schimba culoarea din cafeniu inchis in cafeniu albastrui.

Productia medie se stabileste pe baza numarului de plante la m2, numarului mediu de capsule, greutatii medii a capsulelor cu seminte, umiditatii capsulelor peste normal, productiei de seminte (cca. 60% din greutatea normala a capsulelor), productia de capsule (cca. 40% din greutatea normala a capsulelor cu seminte).

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere :

Fainarea macului (Pleospora papaveracea) este o boala care apare in regiunile cu multa umiditate si ataca frunzele, coditele si capsulele tinere. Organele atacate prezinta pete albicioase-cenusii care dupa un anumit timp se necrozeaza. Pentru a se impiedica aparitia acestei boli, plantele se stropesc cu zeama bordeleza (concentratia 0,5%), Zineb 0,3%, Dithane M-45 0,2% sau cu oxiclorura de cupru. Semintele se trateaza cu T.M.T.D.-Tiradin.

Mana macului (Perenospora arborescens) apare pe frunze sub forma de pete. Pe partea superioara a frunzelor ele au o culoare galbuie, iar pe cea inferioara sunt acoperite cu un puf fin, la inceput albicios, mai tarziu violet. Boala poate ataca in acelasi timp tulpinile si uneori bobocii florali, cand temperatura si umiditatea sunt ridicate. Se combate printr-un asolament in care cultura macului revine la 4-5 ani, prin indepartarea plantelor bolnave si stropiri cu zeama bordeleza 1%. Preventiv semintele se trateaza cu Tiradin.

Uscarea parazitara a frunzelor de mac ataca frunzele de indata ce apar. Se combate prin arderea resturilor de plante din culturile din anii trecuti, dezinfectarea se­mintelor cu sublimat corosiv 0,05% timp de o ora sau cu o solutie de formalina 0,25%.

Gargarita capsulelor de mac (Centhorrhynchus ma­cula alba) este de culoare cafenie pe spate si alba pe partea ventrala. Gaureste capsulele in care isi depune ouale. Ataca in perioada mai-iunie, pe timpul infloririi plantelor. Se combate preventiv prin prafuiri cu Melipax, Heclotox, Pinetox 10 (20 kg/ha) sau cu arseniat de calciu. Prima prafuire se executa atunci cand bobocul floral este aplecat spre pamant, a doua cand acesta se ridica si a treia cand incepe sa se deschida. Plantele se prafuiesc dimineata, pe roua usoara. Ca un mijloc agro­tehnic de combatere a acestui daunator se recomanda aratura adanca de vara, imediat dupa recoltarea macului.

Gandacul radacinii de mac sau gargarita sim­pla a macului (Slenocarus cardui) este de culoare brun inchis si ataca mai ales culturile de mac bine dezvoltate, in perioada mai-iunie. Gandacul adult ataca frunzele pe partea inferioara, iar larvele acestuia ataca frunzele, interiorul tulpinii si radacina. Pentru a impiedica aparitia acestui gandac, culturile se prasesc la fiecare 10-12 zile, iar plantele tinere se trateaza cu Lindatox-3.

Tintarul de Gale” sau musculita macului (Dassyneura papaveris) este o insecta de culoare neagra, cu aripi transpa­rente. Larva acestui daunator are culoarea rosiatica caramizie, iar pupa sau nimfa galbuie spalacita. Adultii depun ouale in capsulele de mac prin gaurile facute de gargarita capsulelor de mac. Daunatorul ierneaza sub forma de larva in sol sau in semintele depozitate. Combatand gar­garita, musculita macului nu mai poate provoca pagube.

Buha semanaturilor (Agrotis segetum) este un fluture cu aripile posterioare albe sidefii, iar cele anterioare brune pamantii, cu solzi mici negri. In stare de omida, care are o culoare cenusie, ataca frunzele in perioada mai-iunie (generatia I), august-septembrie (gene­ratia a Il-a). Se combate prin lucrari agrotehnice, momeli otravite, in special plante trifoliene cu clorura de sodiu 2,5%, prafuiri cu Pinetox-10 (20 kg/ha).

Paduchii si puricii negri (Doralis fabae sau Aphis papaveris) pot ataca foarte puternic culturile de mac in primul stadiu de vegetatie, distrugand frunzele in luna mai. Se combat prin stropiri cu emulsie de nicotina si sapun, Metasystox in concentratie de 0,08% sau Fosfotox R-35 in concentratie de 0,02%.

Viermele sarma sau gandacul pocnitor (Agriotes liniatus) este de culoare neagra sau bruna inchis si in stare de larva ataca radacinile in luna aprilie, cand incepe sa se incalzeasca. Se combate prin tratarea terenului cu Heclotox 35-50 kg/ha, toamna sau primavara, imediat dupa aratura. In anii aparitiei, adultii pot fi distrusi cu aju­torul capcanelor facute din snopi de diferite graminee stropiti cu Pinetox-10 sau Pinetox-50 in concentratie de 0,2%.

Pregatirea produselor in vederea prelucrarii : Inainte de livrare, se face conditionarea semintelor la selector, folosind tipurile de site necesare, si anume : sita mica cu orificii rotunde de 1,5-2 mm, cu des­chizaturi dreptunghiulare tot de 1,5-2 mm ; sita mare cu orificii ro­tunde de 1-1,3 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 1-1,3 mm, precum si sitele de panza de sarma numerele 20-22.

Pentru uscare, semintele se asaza in strat subtire in camere aerisite, unde se vantura prin lopatare 2-4 zile. Semintele uscate se ambaleaza in saci de cca 75 kg care se asaza in stive (de maximum 5 saci).

Conditiile tehnice de receptie prevad : – pentru capsule (Capila Papaveris) produsul va fi format din capete uscate, intregi sau fragmen­tate, nepatate, cu resturi de codite de max. 3 cm. Impuritati admise : capsule brunificate – max. 10%, capsule faramitate care trec prin sita cu ochiuri de 1 mm – max. 1%, resturi de seminte si codite mai lungi de 3 cm – max. 2%. Se mai admit corpuri straine organice – max. 3% si minerale – max. 2%. iar umiditatea – max. 13% ; – pentru seminte (Semen Papaveris) se admit cele de culoare albastruie, cu max. 2% im­puritati (resturi de capsule, pedunculi, seminte sfaramate sau imature), corpuri straine organice – max. 1% si minerale – max. 0,5%. umi­ditate – max. 10%.

Compozitie chimica : Latexul din capsulele imature sau mature contine cantitatea cea mai mare de principii active si de alti compusi fara importanta terapeutica, ca : gumirezine, cauciuc, grasimi, substante de natura proteica, zaharuri, mucilagii, enzime si acizi organici. La­texul gumos, de consistenta cauciucului, obtinut prin incizii in capsulele verzi da produsul cunoscut sub numele de opiu.

Principiile active sunt de natura alcaloidica, aflandu-se in materia prima sub forma de saruri ale acizilor : acetic, succinic, meconic, citric, malic s.a. Alcaloizii pot fi grupati in doua mari clase :

–    alcaloizi cu nucleu fenantrenic – din care face parte grupa morfinei : morfina, codeina, tebaina, pseudomorfina, neopina si porfiroxina ;

–    alcaloizi derivati ai izochinoleinei – din care fac parte : papaverina, papaveraldina, D-L-laudanina, laudanozina, codamina si L-laudanina (alcaloizi cu nucleu benzilizochinoleinic) ; narcotina (noscapina), narceina, narcotolina si oxinarcotina (alcaloizi cu nucleu ftalilizochinoleinic) ; precum si alcaloizi nespecifici prezenti si in alte specii din familia Papaveraceae : criptopina si protopina (grupa criptopinei). Pe langa acesti alcaloizi cu structura chimica definita mai exista mici cantitati (cca 0,06%) de alcaloizi a caror structura nu a fost inca elu­cidata : meconidina, readina, lantopina s.a.

Cantitatea de alcaloizi totali este variabila in functie de prove­nienta, stadiul de ameliorare, soi si alti factori fiind cuprinsa intre 0.20-0,80 g% in capsulele uscate.

Semintele de mac nu contin alcaloizi. Ele contin 40-45% ulei, proteine, glucide. Uleiul gras este format din gliceride ale acizilor oleic, linoleic s.a.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Capsulele de mac, datorita alcaloizilor pe care-i contin, au actiune similara opiului si morfinei. Actiunea principala a alcaloizilor din mac este exercitata asupra cortexului, in special asupra centrilor durerii. In doze mici are actiune excitanta, producand euforie, apoi deprimanta, cu indepartarea senzatiei de durere urmata de somnolenta. La doze mai mari are ac­tiune hipnotica, facand parte din lista stupefiantelor celor mai daunatoare pentru om. Cei drogati cu alcaloizi din mac, in special cu morfina sau derivati ai alcaloizilor de acest tip, isi pierd personalitatea si in foarte scurt timp ajung la decadere morala si fizica, sfarsind tragic.

Asupra tubului digestiv, in doze mici, alcaloizii au actiune exci­tanta a motilitatii gastrice, apoi in doze mai ridicate modereaza peristaltismul intestinal. Aceasta proprietate este utilizata in terapeutica in diferite produse farmaceutice ca antidiareic.

Codeina si narceina, alcaloizi mai putin toxici decat morfina, au efecte sedative asupra centrului tusei, iar aceasta proprietate este valo­rificata, de asemenea, in terapeutica intrand in compozitia Tusomagului si Codenalului.

Papaverina, mai putin toxica si fara actiune stupefianta, actioneaza asupra fibrelor musculaturii netede, fiind prin excelenta spasmolitica. Este utilizata in farmacie in diferite formule si intra in compozitia pro­dusului Lizadon.

Datorita actiunii farmacodinamice si datorita continutului diferit in alcaloizi, utilizarea empirica in uzul intern a infuziilor sau a unor extracte preparate din fructele de mac este periculoasa si contrain­dicata. S-au semnalat numeroase cazuri mortale, in special la copii si batrani, prin administrarea de infuzii de capsule de mac cu scopul de a-i calma sau adormi. Chiar si in cazul cand nu se ajunge la doza letala, in urma folosirii acestui ceai, urmarile asupra dezvoltarii fizico-psihice si intelectuale la copii sunt foarte pregnante si daunatoare. La copii nu se vor folosi capsulele de mac nici in uzul extern (gargara).

Fructele de mac intra in cantitati mici, precis dozate, in compozitia ceaiu­rilor medicinale anticolitic, contra colicilor nr. 2, sedativ si ceaiului pentru gargara.

Observatii : Inainte de Revoluția din 1989 s-a introdus in cultura experimentala la statiunea Domnesti a Institutului pentru controlul de stat al medicamentului si cercetari farmaceutice specia Papaver bracteatum Lindl. care prezinta avantajul ca este lipsita de morfina, avand ceilalti alcaloizi, in special tebaina si poate inlocui sub acest aspect fitoterapeutic specia Papaver somniferum. Aceasta specie contine peste 90% tebaina din totalul alcaloidic, servind ca baza de sinteza pentru codeina. Prin ameliorare s-a ajuns la un continut de cea 1% alca­loizi in radacinile plantei.

author: IT LSE