Loading...
Blog
  • Main page
24
06
2014

Hameiul(Humulus lupulus)

By IT LSE 0

Descriere : Planta ierbacee, perena volubila ; partea subterana : rizom carnos lung pana la 40 cm, gros pana la 10 cm, cu radacini pana la 2-4 m ; de pe rizom se dezvolta mai multe tulpini aeriene ; tulpina aeriana : volubila, lunga de 3-6 m, cu peri in forma de carlig ; frunze : opuse, din 3-5 lobi ascutiti, cu margine serat-dintata si varf mucronat, baza cordata, aspre la pipait (asemanatoare cu cele de vita-de-vie) ; lungime – pana la 15 cm ; au stipele ; flori unisexuate – dispuse pe tulpini diferite (dioice) ; pe tulpinile mascule flori mici verzui dispuse in ciorchine (cime raceme forme) ; pe tulpinile femele – amenti in forma de conuri (strobile), alcatuite din numeroase bractee dispuse imbricat, la axila carora sunt florile femele cu periant rudimentar si pistil cu ovar si stigmat filiform (fara stil) ; fruct : achene ovoide dispuse in conuri.

Materia prima : Strobuli Lupuli – numite si „Conuri de hamei” – este formata din inflorescentele femele in forma de conuri ovale sau globuloase, intregi sau detasate, de culoare verde-galbuie. Miros caracteristic, gust amar. Materia prima isi pastreaza nealterate principiile active un an de la recoltare.

Ecologia si raspandirea : Pretentii ridicate fata de umiditate si clima, fara temperaturi excesive vara sau iarna. Se dezvolta in special pe soluri permeabile, mai usoare, adapostite de vant si eventual pe pante usoare cu expozitie sudica.

Exista si suprafete in cultura in bazinul Tarnavei Mari numai cu plante femele, pentru industria berii. In scopuri medicinale se valorifica insa plantele din flora spontana, intalnite in zavoaie, lunci, tufisuri, cranguri, pe garduri -in zona de campie si deal, pana la 800-1 000 m,in aproape toate judetele Transilvaniei, Moldova (Neamt, Suceava, Vrancea), Muntenia (Arges, Braila, Ilfov, Prahova), Dobrogea (Tulcea – in Lunca si Delta Dunarii), Oltenia (Valcea). Deoarece insa aceasta specie care are si un pronuntat caracter ornamental nu are nicaieri o densitate prea mare, ar fi posibila spontaneizarea speciei prin recoltarea si raspandirea achenelor atat in locurile unde planta creste natural, cat si pe langa garduri in special, pe care le imbraca foarte decorativ.

Recoltare : Perioada optima august-septembrie, conurile bune de recoltat recunoscandu-se dupa culoarea inca verde si bracteele alipite (la culoare galbena si cu bractee desfacute au pierdut caracterul medicinal). Se culeg prin ciupire con cu con, cu pedunculul sub 1 cm.

Pregatirea in vederea prelucrarii: Uscarea naturala in locuri umbrite, pe hartie, intr-un singur strat, fara sa se intoarca in timpul uscarii. Praful scuturat, de culoare galbena-verzuie, nu constituie impuritate si se preda impreuna cu produsul. Uscarea artificiala la 40-50°.
Pastrarea ulterioara a produsului se va face numai in baloti presati pentru a se micsora cat mai mult posibilitatea oxidarii substantelor active.

Conditiile tehnice de receptie prevad conuri de culoare verde-galbuie ; impuritati : conuri brunificate – max. 15%, resturi de planta- max. 2% ; corpuri straine organice – max. 1% si minerale max. 0,5%.

Compozitie chimica : Principiile active din hamei fac parte din grupa oleo-rezinelor. Uleiul volatil cca. 0,50% este format din mircen, humulen, farnesen, izovalerianat de bornil si canaben. Rezina este constituita din lupulona (acid (β-lupulic) principiu amar de natura ceto-nica, humulona (acid α-lupulinic), tricetone cu ciclu pentagonal : humulinona si hulupona. Principiile amare mentionate sunt de cca. 10% din greutatea uscata a conurilor. Alaturi de aceste principii active, in conurile de hamei mai exista substante de natura flavonica (xantohumolul, glicozide ale cvercetolului si camferolului), tanin, trimetilamina, colina, substante estrogene, grasimi, saruri minerale etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice ale hameiului : Datorita cantitatilor insemnate de substante amare, hameiul este considerat prin actul reflex ce-l provoaca la nivelul glandelor salivare si a sucurilor gastrice ca stimulent tonic-amar. Datorita acidului α-lupulinic si β-lupulinic are proprietati sedative si anafrodisiace. Tot humulona si lupulona au si proprietati bacteriostatice asupra germenilor Gram pozitivi, inclusiv fata de Mycobacterium tuberculosis, in special sub forma dihidrogenata. Conurile de hamei intra in compozitia ceaiurilor calmant si sedativ.

Tags for this post

author: IT LSE