Loading...
Blog
  • Main page
24
06
2014

Galbenele(Calendula officinalis)

By IT LSE 0

Descriere : Specie de cultura anuala, rar bianuala, inalta de 40-80 cm, bogat ramificata, pubescenta, cu miros balsamic puternic; radacina: pivotanta, lunga de cca. 20 cm si groasa pana la 1 cm; tulpina: erecta, foliata, cu 5-25 ramificatii; frunze: alterne, sesile, intregi, verde-viu, glabre; cele inferioare invers lanceolate, rotunjite la varf, lungi pana la 16 cm, iar spre partea superioara sunt din ce in ce mai ingustate si mai mici pana la lanceolate; flori: grupate in antodii terminale (20-50 pe o tufa); acestea au pe margine flori ligulate 15-40 la populatiile locale, 60-500 la soiuri cu inflorescente invoalte („batute”) – „Ball’s Master-price” si „Gigant Pacific” – care au si avantajul de a avea aceste flori ligulate de culoare galbena portocalie (cele de culoare galbena deschis nu sunt admise); in centru se gasesc flori tubuloase; fructe: achene curbate in forma de secera,cu mici tepi pe suprafata, fara papus.

Materia prima : Flores Calendulae cum receptaculis formata din antodii uscate de culoare galben portocalie inconjurate de bractee verzi, fara peduncul. Miros slab aromat, gust amarui sarat. Flores Calendulae sine receptaculis – format din florile ligulate uscate, de culoare galbena-portocalie. Miros slab aromat, gust amarui sarat.

Ecologie si zonare in cultura : Specie cu cerinte ecologice moderate. Plantele cresc in lumina directa, nu sunt pretentioase fata de temperatura. Se dezvolta bine pe toate tipurile de sol, dar pe soluri mai fertile si profunde creste numarul de inflorescente. De asemenea, au pretentii moderate fata de umiditate; totusi pe seceta excesiva si pe soluri usoare, nisipoase, sunt necesare udari suplimentare. Datorita cerintelor reduse poate fi cultivata in orice zona a tarii. Dat fiind aspectul ornamental al plantei, galbenelele reprezinta una din speciile care se preteaza cel mai bine pentru cultura in parcuri, spatii verzi, in gradini si pe loturile scolare. Prin recoltare aspectul ornamental nu are de suferit, deoarece aceasta stimuleaza formarea de noi inflorescente.

Tehnologia de cultura : Galbenelele sunt foarte putin pretentioase fata de planta premergatoare. Se recomanda sa revina pe acelasi teren dupa 4 ani. Terenul pentru cultura Galbenelelor se pregateste gradinareste. Odata cu aratura de toamna terenurile secatuite se ingrasa cu 10 t/ha gunoi de grajd bine fermentat. Se da azotat de amoniu ca ingrasamant fazial 150 kg la hectar, in cursul lunii mai, odata cu prasila. Semanatul se face in luna martie. Inainte de insamantare, daca terenul este prea afanat, se tavalugeste. Se seamana in randuri, la distanta de 50 cm si la adancimea de 2-3 cm. Se observa ca distribuitorul semanatorii sa nu sfarame semintele deoarece au forme si dimensiuni diferite.

Pe suprafete mici semanatul se poate face cu mana, in cuiburi, la distanta de 40 cm intre randuri si la 30 cm intre cuiburi, pe rand. La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Atat la semanatul cu mana, cat si la cel cu masina se dau 4-6 kg samanta la hectar cu puritatea de 95%, germinatia de 70% si umiditatea maxima de 12%. Greutatea medie a 1000 seminte este de cea 10,220 g, iar la un gram intra in medie 91 seminte.

Galbenelele se pot semana in etape, la intervale de 2 saptamani, pentru esalonarea recoltarii florilor si uscarii lor. Productii bune se obtin si din insamantarile facute in lunile iunie, iulie, de la care se recolteaza florile pana in luna octombrie.

Imediat dupa ce plantele au rasarit se executa prima prasila superficiala. Prasila urmatoare se executa la doua saptamani dupa prima, cu care ocazie se face si raritul plantelor pe rand,la distanta de 8-10 cm. La culturile in cuiburi se lasa 3-4 plante la cuib. In continuare se executa prasilele necesare pentru afanarea si mentinerea terenului curat de buruieni. Prasilele se pot face cu prasitoarea.

O lucrare importanta este indepartarea din cultura a plantelor care formeaza flori (in sensul de inflorescente) de culoare galbena deschis, lasandu-se numai cele cu flori portocalii si portocalii inchis. Cand tufele par slabite si florile au o culoare mai palida, plantele au nevoie de ingrasaminte. In acest caz se administreaza urina de grajd diluata in 20 parti apa sau gunoi de pasari diluat in 10 parti apa (5 kg/m2) sau azotat de amoniu.

Pentru producerea de seminte se aleg plantele cele mai bine dezvoltate, rezistente la seceta si la atacul parazitilor si numai exemplarele care au flori semiduble sau duble, de culoare portocalie inchisa. Pe seminceri se lasa numai un numar limitat de flori dintre cele mai mari si bine dezvoltate. Florile mici se suprima prin ciupire. Plantele recoltate se bat, samanta se conditioneaza si se pastreaza in saci.

Galbenelele infloresc din mai pana in octombrie. Florile se rup fara codite,cand sunt complet dezvoltate. Recoltatul se face succesiv la 3-4 zile, dupa ce se ridica roua si pana seara. In cazul intarzierii in recoltare plantele imbatranesc, tulpinile se lemnifica. Din acest moment plantele nu mai au vigoare si produc samanta, incheind ciclul de vegetatie.

Evaluarea productiei : se face la fiecare etapa de recoltare. Presupunem ca s-au gasit la metru patrat 15 plante cu 10 flori in medie pe fiecare planta. Greutatea a 1 000 flori in stare proaspata este de aproximativ 960 g.

Productia medie de flori in stare proaspata la m2 va fi : 15pl. x 10 fl. x 960 g/1000 m2= 144 g/m2 .

Tinand seama de faptul ca din 8,5 kg flori verzi cu receptacul rezulta 1 kg flori uscate, productia medie de flori uscate la metru patrat va fi  :  144g/8,5=16,9g/m2.

Rezulta ca productia medie la hectar evaluata stiintific va fi : 16,9gx10000 m2 /1000g=169 kg/ha  flori la o singura recoltare; la 4-5 recoltari care se fac in mod obisnuit se pot obtine 600-700 kg flori cu receptacul. La fel se poate evalua si productia la ligule, tinand seama ca randamentul de uscare este de 8:1. 

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Florile nu se tin in gramezi, deoarece se incing si isi pierd culoarea. Pe masura ce se aduna, se transporta la locul de uscare. Florile se usuca in straturi subtiri, afanate, pe rame, site, hartie, asezate intr-un loc curat, la umbra. Durata de uscare este in functie de anotimp. Este important ca florile cu receptacul sau cele ligulate sa fie stranse in cosuri de nuiele si transportate fara intarziere la locul de uscare. Florile ligulate se pot usca usor si la soare caci ele nu se decoloreaza in 4-5 ore, cat tine timpul de uscare.

Florile cu receptacul isi pierd culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii la soare pentru ca au nevoie de 1-2 zile pana la uscarea completa. De retinut faptul ca uscarea la soare nu dauneaza calitatii, daca se procedeaza cu atentie. In timpul uscarii florile se intorc zilnic de 1-2 ori pentru inlesnirea evaporarii apei.

Dupa uscare, se ambaleaza imediat in lazi speciale pentru a evita decolorarea lor, care are loc in contact cu lumina. La florile cu antodii ofilite se detaseaza mai usor florile ligulate, deci se poate realiza o cantitate mai mare de flori ligulate, intr-un timp mai scurt.

Conform conditiilor tehnice de receptie, produsul Flores Calendulae cum receptaculis este format din inflorescente fara peduncul; nu se admit inflorescente scuturate de flori ligulate si corpuri straine organice. Continutul de impuritati admis este de max. 3% flori brunificate si 10% flori cu codita pana la 3 cm, corpuri straine minerale – max. 0,1%, umiditate – max. 13%. Produsul Flores Calendulae sine receptaculis este format numai din flori ligulate, fara corpuri straine si organice. Ca impuritati se admit max. 2% flori brunificate sau decolorate, max. 10% flori tubuloase si max. 1% resturi de bractee, umiditate – max. 11%.

Compozitie chimica : Saponozide triterpenice avand la baza derivati ai acidului glucuronil oleanolic; carotinoide dintre care licopina, α si β-caroten, neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, violaxantina, flavoxantina, crizantemaxantina etc, precum si unele poliine; flavonoizi si glicozizi flavonici: izoramnetin-3-ramnoglicozizi, rutinozizi si derivati ai cvercetolului; ulei volatil (cca. 0,02%), substante amare cu structura nedefinita, gumirezine, mucilagii, esteri colesterinici ai acizilor lauric, miristic, palmitic si margaric; vitamina C, acid malic substante proteice, alcooli triterpenici ( heliaol, taraxasterol, psi-taraxasterol, a-amyrin, bamyrin, lupeol, taraxerol, cycloartenol, 24-methyl-enecycloartanol, tirucalla-7,24-dienol si dammaradienol ), etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Literatura de specialitate citeaza si utilizarea frunzelor sub forma de cataplasme in inflamatii oculare, arsuri, plagi, ulceratii si degeraturi. Intra in compozitia ceaiului gastric si gastric nr. 2.

Majoritatea efectelor benefice constatate in medicina populara au fost confirmate de medicina stiintifica. Preparatele fitoterapeutice din florile de galbenele au actiune emenagoga, antispastica, coleretica, antiseptica, cicatrizanta, antiinflamatoare si de activare a circulatiei periferice. Uleiul extras din galbenele, alaturi de alte substante cu efecte similare, are proprietati antiparazitare. In afectiunile oculare, un studiu efectuat de specialisti din Romania a aratat efecte pozitive in cheratita herpetica.

Experimental, extractul de galbenele a demonstrat o marcata actiune hipoglicemianta, proprietati imunomodulatoare, antiedematoase. Extrem de interesante sunt studiile in vitro efectuate in Venezuela, care au pus in evidenta capacitatea unor extracte din galbenele de a inhiba inmultirea virusului HIV.

Indicatii terapeutice : Preparatele fitoterapeutice din galbenele sunt utile in tulburarile de ciclu menstrual, in afectiunile hepatice si afectiunile biliare. Principiile active din galbenele se preteaza pentru tratarea locala a plagilor de diverse origini, a intepaturilor de insecte, a degeraturilor si arsurilor, a infectiilor localizate ale pielii, a plagilor care se vindeca greu – plagile atone, in terapia acneei precum si pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din galbenele este folosit in tratamentul pe cale naturala al giardiozei, iar dupa unii autori este util ca adjuvant in tratamentul ulcerului gastric si ulcerului duodenal. Impreuna cu Allium sativum, Verbascum thapsus si Hypericum perforatum are actiune asupra otitei medii acute.

Actiunea asupra femeilor gravide oral : efect uterotonic, efect estrogenic, emenagog, potential inductor al avortului.

Actiunea asupra femeilor care alapteaza nu exista date in literatura stiintifica care sa raporteze contraindicatii ale folosirii galbenelelor de catre femeile care alapteaza.

Interactiunea cu medicamente : barbiturate, medicamente cu proprietati sedative.

Preparare si administrare : Pentru uz intern, infuzia se prepara din 2 lingurite de flori de galbenele la 1 cana cu apa. Se beau 2-3 cani pe zi.

Pentru uz extern, sub forma spalaturilor locale, se prepara o infuzie din 3 linguri de planta, la 1 litru de apa. Pentru uz extern, sub forma de comprese locale, se prepara o infuzie din 2 linguri de planta la 1 cana de apa.

Pentru uz cosmetic, in imbunatatirea tenului uscat, unii autori propun lotiunea sau compresele din flori de galbenele, pentru care se prepara o infuzie concentrata din 4 linguri de flori, la 1 cana de apa.

author: IT LSE