Loading...
Blog
  • Main page
23
06
2014

Isopul(Hyssopus officinalis)

By IT LSE 0

Descriere : Specie erbacee de cultura care creste si produce 10-15 ani, cu aspect tufos, lignificata la baza, inalta de 20-60 (80) cm; partea subterana: rizom scurt, brun, multicapitat, din care pornesc radacini verticale; tulpina aeriana: din rizom apar mai multe tulpini ramificate inca de la baza, la partea inferioara lignificate, cilindrice, iar la cea superioara ierboase, cu 4 muchii; frunze: opuse, liniar lanceolate, lungi de 2-4 cm si inguste de 2-8 mm, aproape sesile, glabre, lucioase, cu marginea intreaga; flori: grupate in inflorescente spiciform, unilaterale, formate din dicazii, cu cate 7-9 flori, asezate la subsuoara frunzelor superioare, caliciul tubulos dar corola bilabiata, violeta (rar roz sau alba), cu ambele buze puternic rasfrante si adanc segmentate, cea superioara mult mai scurta; caracterul absolut deosebitor fata de alte labiate din cultura il reprezinta modul in care cele 4 stamine erecte (dintre care 2 mai lungi), precum si stilul cu stigmat usor bifurcat ies cu mult in afara din corola; fructe: nucule obovate, trunchiate, netede, lungi de 2-2,5 mm si late pe jumatate, grupate cate 4.

Materia prima : Herba Hyssopi – formata din tulpini nelignificate, cu ramuri neuscate, cu frunze mici lunguiete, liniar-lanceolate lungi de 2-4 cm si late de 2-8 mm, foarte scurt petiolate, glabre, lucioase, cu marginea intreaga; flori dispuse in buchete la subsuoara frunzelor, de culoare purpurie, roz sau roz-albe. Mirosul aromat, gustul aromatic slab-arzator.

Ecologie si raspandire : Planta cu temperament de lumina si cu cerinte mai mari fata de caldura, la temperaturi mai ridicate, asigurand un continut sporit de ulei eteric. Peste iarna rezista chiar la geruri aspre de -25° …-30° daca solul este acoperit. Nu are pretentii deosebite fata de umiditate, suportand din al doilea an chiar perioade de seceta.

Vegeteaza bine pe soluri calcaroase, dar in general cerintele fata de sol sunt atat de reduse incat poate fi utilizat pentru lucrari antierozionale, pe locuri rapoase, fixarea nisipurilor mobile, taluzari, garduri vii, putand ocupa spatii improprii altor culturi (din acest punct de vedere semanand cu levantica), iar datorita aspectului destul de ornamental si in parcuri sau alte locuri publice.

Planta se disemineaza si in mod natural, putandu-se raspandi in jurul locurilor unde a fost cultivata.
Se recomanda cultura in Oltenia (judetele Olt, Dolj), Muntenia (Ilfov, Teleorman, Buzau si sud-estul judetului Prahova), Transilvania (Hunedoara).

Tehnologia de cultura : Se recomanda ca plante premergatoare prasitoarele sau cerealele de toamna ingrasate. Inmultirea se poate face pe cale vegetativa (folosindu-se butasi sau prin despartirea tufei) si prin seminte, primavara de timpuriu sau in pragul iernii. Atat plantarea butasilor cat si insamantatul se fac in aratura adanca de 28-30 cm. Primavara, terenul se grapeaza pentru a se distruge bolovanii, dupa care se procedeaza la insamantare sau la plantare.

Daca planta premergatoare nu a fost ingrasata, se folosesc ingrasamintele chimice, dupa nevoile soiului, variand intre urmatoarele cantitati la hectar: 55-60 kg s.a. azot, 10-15 kg s.a. potasiu si 50 kg s.a. fosfor. Fosforul se da la aratura adanca de vara sau toamna, odata cu pregatirea terenului.

Insamantarea se executa cu masina, in randuri, la distanta de 50-60 cm si la adancimea de 2 cm. Pentru a se obtine aceasta adancime se scot greutatile de la tuburi.

La hectar se intrebuinteaza 4 kg samanta (cu puritatea de 95%, germinatia de 75% si umiditatea maxima de 13%), in amestec  cu mranita sau nisip (o parte samanta si 5 parti dintr-unul din aceste materiale). Daca in timpul semanatului terenul este afanat si uscat este necesar ca atat inainte cat si dupa insamantare sa se execute o usoara presare a terenului cu tavalugul.

Indata ce se disting randurile se executa prima prasila superficiala pentru distrugerea crustei si a buruienilor. Se evita acoperirea plantelor cu pamant. La a doua prasila se face si raritul pe rand. Intre plante se lasa o distanta de 20-25 cm. In primul an si urmatorii se executa atatea prasile cate sunt necesare pentru a se tine terenul curat de buruieni si fara crusta. Pentru a stimula productia de inflorescente se recomanda ca primavara, inainte de pornirea vegetatiei, sa se execute tunderea tufelor.

Evaluarea productiei se face inaintea recoltarii cu 4-5 zile. Se aleg 10-15 m din diferite locuri de pe suprafata unui hectar, se secera materia prima si se cantareste. Se face media pe m2 si apoi se raporteaza la un hectar. Sa presupunem ca de pe 15 m2 s-au recoltat 17,5 kg materie prima. Media pe m2 este:    17,5/15 = 1,16 kg/m2. Raportat la un hectar:

1,16×10 000 = 11 600 kg /ha materie prima verde sau 11 600 kg : 4 kg = 2900 kg materie prima uscata, raportul de uscare fiind de cca. 4:1.

De la isop se recolteaza inflorescentele fara partile lemnoase ale tulpinii. Recoltarea se face intre orele 10 si 17, pe timp uscat, cu secera sau cositoarea simpla, atunci cand plantele au inflorit pe jumatate. Recolta anuala la hectar variaza intre 10 000-15 000 kg materie prima verde sau 2 500-3 750 kg materie prima uscata.

Pentru obtinerea semintelor, isopul se recolteaza in momentul cand semintele incep sa se innegreasca. Plantele taiate se leaga in snopi mici, se lasa 3-4 zile pentru a se usca, apoi se treiera. Un hectar poate produce 500- 700 kg. Samanta are germinatie timp de 3-5 ani. Greutatea a 1 000 seminte este de cea 0,9849 g, iar la un gram intra in medie 1015 seminte. Energia germinativa este de 3 zile, facultatea germinativa de 8 zile.

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere : Isopul este atacat de cuscuta. Ca masura preventiva se recomanda a se evita semanatul isopului pe terenuri infectate de cuscuta. Vetrele de cuscuta aparute in cultura se distrug prin ardere. Pana in prezent, la noi in tara nu se cunosc cazuri cand isopul sa fie atacat de daunatori.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii: Dupa indepartarea tulpinilor lemnificate, isopul se pune la uscat la umbra, in incaperi bine aerate, in strat subtire; pe cale artificiala uscarea se face la 30-35°. Randamentul la uscare cea 4/1.

Conditii tehnice de receptie prevad ca materia prima sa fie formata din tulpini nelignificate, recoltate in timpul infloririi, admitandu-se un procent maxim de impuritati de 3% (tulpini lignificate, plante brunificate), corpuri straine organice si minerale – max. 0,5% pentru fiecare, umiditate – max. 12%. Pentru produsul in stare proaspata conditiile sunt aceleasi ca la menta.

Compozitie chimica : Partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi contin 0,5-1% ulei volatil format in special din pinen şi pinocamfen (cca 50%), sescviterpene, o substanta amara de natura lactonica marubiina, acid ursolic si oleanolic, β-sitosterina, tanin, diosmina, hisopina, gumirezine, zaharuri, saruri minerale etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Datorita componentelor din uleiul volatil, diosminei si hisopinei, are actiune expectoranta si antiseptica; marubiina si taninurile au actiune tonic-amara si usor astringenta. Se utilizeaza in afectiuni ale aparatului respirator, in special in bronsite cronice si astm bronsic. Mai rar se intrebuinteaza ca cicatrizant. Intra in compozitia ceaiului antiastmatic, ceaiului pectoral nr. 2 si ceaiului sudorific.

Tags for this post

author: IT LSE