Loading...
Blog
  • Main page
16
06
2014

Marul Lupului(Aristolochia clematitis)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa, perena, erecta, inalta de 30-80 cm ; partea subterana : rizom cilindric, repent, ramificat, gros pana la 1,5 cm, galben-brun ; tulpina aeriana : simpla, cu noduri evidente, carora isi schimba directia mergand in zig-zag, culoare galben-verzuie, glabra ; frunze : lung petiolate, ovat-triunghiulare cu baza adanc cordata si varf rotunjit, pieloase, lungi de 5-10 cm, late de 3-9 cm, de culoare verde mai inchis pe partea su­perioara, verde pal pe cea inferioara; flori : cate 3-5 la subsuoara frunzelor, lungi de cca. 3 cm, zigomorfe, cu periant tubulos terminal prelungit ca o scafa, iar la baza mai umflat, galben, palid ; pe peretele intern perii indreptati in jos ; fruct : globulos, galben-verzui, pendent, de 3-4 cm diametru, se deschide prin 6 valve ; in interior seminte asezate seriat, triunghiulare, turtite si brune, la exterior spongioase.

Materia prima : Herba Aristolochiae – formata din partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi, fara frunzele bazale si fara radacini. Caracterele conform descrierii plantei. Mirosul nepla­cut, gust amar, iritant, gretos.

Semen Aristolochiae: seminte triunghiulare, turtite, de culoare bruna-castanie cu un strat extern spongios. Mirosul neplacut, gust iri­tant.

Ecologie si raspandire : Amplitudine ecologica larga, suportand si umbra si lumina directa, putand fi intalnita in paduri, cranguri, dar si in semanaturi, margini de cai ferate si mai ales ca buruiana in vii. Altitudinal se intinde in zona de campie si deal. Mai frecventa in Transil­vania (judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj, Mures, Sibiu, Timis), Oltenia (judetele Dolj, Gorj, Valcea, dar mai ales Mehedinti), Mun­tenia (judetele Ialomita, Ilfov, Prahova), Moldova (judetele Bacau, Ga­lati, Iasi, Neamt, Vaslui).

Recoltare : Partea aeriana se recolteaza in timpul infloririi (mai-iunie), prin taierea partii foliate a plantei. Pentru seminte se recolteaza fructul la sfarsitul lui iulie-august.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Partea aeriana se usuca la umbra, in incaperi bine ventilate sau poduri, in strat subtire. Uscarea artificiala se face la 50-60°. Fructele se usuca la soare (pe timp nefavorabil, in incaperi) ; pe masura uscarii, se freaca peretele fructului, indepartandu-se prin vanturare resturile acestuia. Randamen­tul la uscare pentru herba cca. 6/1 (semintele se receptioneaza numai in stare uscata).

Conditiile tehnice de receptie prevad  pentru Herba Aristo­lochiae -. impuritati max. 5% (parti din planta brunificate, decolorate), corpuri straine organice – max. 0,5% și minerale – max. 1%, umidi­tate – max. 1% ; – pentru Semen Aristolochiae se admit impuritati max. 0,5% (resturi din peretii fructului), corpuri straine organice si minerale cate max. 0,5%, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Toate partile plantei (rizomi, radacini, frunze si seminte) contin 0,40-0,90% (in seminte pana la 1,60% (acid aristolochic (acid 3,4-metilendioxi-8-metoxi-10-nitrofenantren-1-carboxilic), ulei volatil, magnoflorina, aristolochina, colina, sitosterine, trimetilamina, dioxifenilalanina, alantoina, derivati de natura flavonoidica, acid citric etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Actiune purga­tiva drastica, utilizarea in acest scop fiind contraindicata ; nici folosirea ca emenagog, ocitocic sau antireumatismal in medicina populara nu este lipsita de accidente grave datorita toxicitatii acidului aristolochic in special. Cu toata actiunea toxica, acidul aristolochic, in doze mici, tera­peutice, este un stimulator al fagocitozei. Potenteaza actiunea bactericida a serului prin formare de β-lizina. Totodata, acidul aristolochic poate compensa fagocitoza scazuta in urma administrarii citostaticelor, antibioticelor si corticosteroizilor, acidul aristolochic fiind preconizat ca medicament in unele afectiuni acute sau cronice ca : laringite, faringite, bronsite cronice, ulceratii de decubitus, osteomielita etc.

Extern, preparatele obtinute din aceasta specie se utilizeaza limi­tat in tratamentul plagilor care se vindeca greu. Are si actiune antibiotica si antitumorala.

Confuzii : Mai rar se intalneste si specia A. pallida Willd. fara pro­prietati medicinale, care are, spre deosebire de specia medicinala un rizom terminat cu un tubercul globulos, iar florile sunt solitare (la A. clematitis cate 3-5) si au striatii longitudinale purpurii.

author: IT LSE