Loading...
Blog
  • Main page
16
06
2014

Lumanarica(Verbascum Phlomoides)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa bienala, erecta, neramificata de obicei, inalta pana la 1,5-2 m, acoperita in intregime cu un invelis de peri paslosi; in primul an formeaza numai o rozeta de frunze bazale, iar in anul II tulpina florifera; radacina: fuziforma, groasa pana la 2 cm; tulpina: cilindrica, dreapta, foliata, iar la partea superioara cu flori; frunze: eliptice, cu marginea crenata, cele bazale cu limb lung de 10-30 cm si lat de 4 -10 cm cu petiol cat jumatatea limbului, cele tulpinale din ce in ce mai mici spre varful tulpinii, scurt petiolate (V.phlomoides) sau decurente – fara petiol, prelungindu-se pe tulpina; pe fata inferioara au peri stelati foarte desi, care dau un aspect paslos si o culoare cenusiu-argintie, pe fata superioara perii sunt mai rari; flori: dispuse in raceme terminale, in cadrul carora 2-9 flori sunt protejate de catre o bractee; caliciul este scurt (pana la 1 cm), din 5 sepale separate pana aproape de baza acestuia, corola galbena-aurie, din 5 petale unite la baza intr-un tub scurt, iar apoi rotata, la exterior cu peri stelati; cele 5 stamine sunt organizate in doua grupe; fructe: capsule lat elipsoidale, lungi de 5 – 9 mm, cu peri desi.

Materia prima : Flores Verbasci – flori recoltate fara caliciu cu corola de obicei rotata, de culoare galbena, cu diametrul de 3.5-55 mm (V.phlomoides si V.thapsiforme) si de 12-20 mm la V. thapsus la care difera si forma corolei care este concava pana la infundibuliforma. Uneori, prin transparenta, petalele prezinta puncte fine. Exterior, corola este ste­lat-tomentoasa si alburiu-ciliata la baza lobilor superiori. Staminele sunt neegale: cele doua anterioare mai lungi (5-8 mm) sunt glabre, iar cele trei posterioare mai scurte (3-5 mm) au filamentele spre varf clavate si dens-lanat-paroase de jur imprejur. Anterele celor 2 stamine anterioare sunt lung decurente, aproape de doua ori mai scurte decat filamentele lor. Mirosul florilor uscate este usor aromat, iar gustul dulce-mucilaginos.

Ecologie si raspandire : Planta de locuri ruderale, creste in locuri puter­nic insorite, suportand temperaturile ridicate si uscaciunea excesiva, datorita invelisului paslos de peri. Vegeteaza indeosebi pe soluri usoare, aluvionare, nisipoase sau chiar pietroase; nu suporta soluri grele, argiloase, acide, cu apa stagnanta.

Se intalneste pe terenuri necultivate, uscate, de-a lungul drumurilor si cailor ferate, in pasuni aride, in taieturi de padure din zone mai joase si mai ales pe prundisul de pe marginea apelor, in special in zona de ses si deal, in intreaga tara, mai ales in Transilvania si Banat (judetele Brasov, Caras-Severin, Cluj, Salaj), Oltenia (Dolj, Olt), Muntenia (Arges, Buzau, Braila, Dambovita, Prahova), Moldova (Neamt, Suceava).

Recoltare : Florile se recolteaza esalonat, pe masura deschiderii lor (nu se recolteaza nici flori nedesfacute, nici cele cazute), din iunie si pana la inceputul lui septembrie.

Recoltarea se face prin ciupirea corolei cu stamine, dimineata, dupa ce se ridica roua, numai pana la orele 11 – 12, intrucat corola se inchide cand soarele incalzeste puternic. Florile recoltate se pun cat mai afanat in cutii de carton sau cosulete mici.

In timpul recoltarii si mai ales la prelucrare, trebuie luate masuri de protectie, deoarece perii plantei inflameaza pielea, mucoasele, ochii. De aceea, se va purta imbracaminte cu maneci lungi si inchisa la gat, iar in timpul lucrului nu se va duce mana la nas, ochi, pe fata. Dupa terminarea lucrului, se vor spala mainile si fata.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa indepartarea flo­rilor nedesfacute si a resturilor de caliciu, florile se pun la uscat pe rame sau hartii, intr-un singur strat, cat mai expuse la soare, pentru ca uscarea sa se faca rapid. Peste noapte si pe vreme umeda, uscarea se continua in camere incalzite si aerate (la soare puternic, in plina vara, uscarea se poate incheia intr-o zi). Pe cale artificiala se tin la 50-60°.

Procesul de uscare este foarte important pentru obtinerea unui produs cu aspect comercial, care sa-si pastreze acea culoare caracteristica galben-aurie. Uscarea la temperaturi prea inalte sau, dimpotriva, cea prea lenta, duc la brunificarea sau decolorarea produsului.

Este important de asemenea modul de conservare a produsului dupa uscare, florile trebuind sa fie puse in cutii de tabla sau borcane acoperite, eventual cu putina clorura de calciu sau alta substanta care sa absoarba vaporii de apa.Randament la uscare 8-9/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format numai din corola si stamine, cu o culoare galbena-aurie, admitandu-se ca impuri­tati max. 3% flori brunificate si max. 2% boboci si alte parti din planta, corpuri straine organice – max. 0,5% si minerale – max. 0,25% si umidi­tatea cea mai redusa dintre toate produsele din flora spontana – de max. 8%.

Compozitie chimica : Florile contin cca. 2,5% mucilagii; saponozide; verbascozid care prin hidroliza da acid cafeic, alcool, glucoza si ramnoza; tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, carotenoizi (antoxantina, α-crocetina, fitosteroli (verbasterol), urme de aucubozid etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita mucilagiilor si saponozidelor au proprietati emoliente si expectorante, fluidificand secre­tiile bronsice. Au si proprietati sudorifice.

Se utilizeaza in amestecuri de specii pectorale sau ca atare sub forma de infuzie in inflamatiile acute ale bronhiilor si ca diaforetic. Intra in compo­zitia „Species pectorales”.

Confuzii : Pe langa speciile medicinale mentionate mai sunt si altele asemanatoare, cu corola galbena (V. lychnitis L., V. banaticum Roch., V. speciosum Schrad.) care au filamentele staminelor galbene pana la portocaliu. O diferentiere intre acestea si speciile medicinale este destul de dificila si se poate face numai pe baza caracterelor sistematice.

Mai usor se diferentiaza speciile la care filamentele staminelor sunt purpuriu-violaceu viloase.

author: IT LSE