Loading...
Blog
  • Main page
16
06
2014

Lichen de piatra(Cetraria islandica)

By IT LSE 0

Descriere : Lichen cu tal fructiculos (in forma de mica tufa), erect, inalt de 8-10 (15) cm. Lobii talului, di­vizati in doua, sunt plani, rasuciti sau aproape tubulari, pe margine cu cili grosi, rigizi ; fata superioara bruna sau verde-cenusie, lucioasa ; fata inferioara mai deschisa la culoare, la locul de insertie pe substrat este roscata unde se observa si cateva firisoare (rizine). Organele de inmultire sunt apoteice lucioase, discoidale cu diametrul de 2-8 mm.

Materia prima : Tal de 8-10 cm lungime si cca. 0,5 mm grosime, de culoare verde-maslinie sau bruna-verzuie pe partea supe­rioara, uneori cu pete mici albe si de culoare cenusiu-deschis albicioasa pe partea inferioara ; de consistenta tare, elastica, aspra la pipait. La marginea lobilor se pot observa apotecile de forma unui mic disc proeminent de culoare bruna. Mirosul este slab, caracteristic, iar gustul puternic amar, mucilaginos.

Ecologie si raspandire : Creste pe stanci si pe platourile din zona alpina expuse van­turilor puternice, prin locuri uscate uneori in jnepenisuri. Se intalneste mai frecvent pe Muntele Mic in Banat, Tarcu, Godeanu, Ma­sivul Retezatului, Muntii Fagarasului, Parangului, Sibiului si in judetele Maramures, Bistrita-Nasaud, Covasna, Harghita, Mures si Suceava.

Recoltarea : Perioada de recoltare de­pinde numai de posibilitatile de acces in bazin, de obicei din aprilie pana in octombrie-noiembrie. Se recolteaza intregul tal, care se desprinde usor de pe substrat sau care se poate culege si de pe sol, numai pe vreme uscata.

Pregatirea produsului in vederea prelu­crarii : Se inlatura plantele straine, acele de conifere, partile brunificate si innegrite. Deoarece are un continut redus de apa, uscarea se face numai pe cale naturala, in aer liber sau in caz de ploaie, in soproane bine aerate. Pastrarea ulterioara trebuie facuta in locuri uscate, deoarece produsul este higroscopic si mucegaieste. Randament de uscare 1,2-2/1.

Condi­tiile tehnice de receptie prevad : Impuritati (taluri brunificate pe ambele fete) – max. 5% ; corpuri straine organice – max. 3% Si minerale – max. 1% ; umiditate – max. 13 %.

Compozitie chimica : Contine mucilagii care sunt solubile 70% in apa fierbinte, acizi lichenici dintre care : acidul cetraric si protocetraric, acidul d, 1-usninic, acidul protolichensterinic si fumaric, ulei volatil cca. 0,05%, vitamina A si B1, iod, urme de fridelina si de grasimi. Prin hidroliza hidratii de carbon (lichenina) se transforma in D – glucoza, iar asa-numita izolichenina se dizolva in apa la rece iar apoi se scandeaza in manoza, galactoza si glucoza. Datorita acestor proprietati, in unele tari nordice unde este raspandit, lichenul de piatra se foloseste fie pentru hrana animalelor, fie pentru prepararea zaharului.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita celor doua grupe de substante diferite (substante amare si substante mucilaginoase), lichenul de piatra are doua actiuni diferite : substantele amare stimuleaza secretiile stomacale si sistemul nervos vegetativ si vaso-motor si prin aceasta poate fi considerat in grupa medicamentelor tonic amare stomahice. In acest caz sunt de preferat extractele alcoolice in care se extrag substantele amare, in timp ce mucilagiile raman aproape complet neextrase.

In cazul cand se urmareste a doua actiune importanta a acestei materii prime vegetale care se datoreaza prezentei mucilagiilor, atunci se utilizeaza extractul obtinut la cald. Mucilagiile isi gasesc aplicabilitate in catarul bronhial cronic (bronsite). In cazul in care bolnavul are hiperaciditate gastrica, se inlatura din produs substantele amare prin extractie alcoolica. In ultimii ani, din Cetraria islandica s-au izolat antibiotice (acidul usninic si evozina) cu actiune inhibitoare asupra bacilului Koch.

Confuzii : Din cauza folosirii pentru aceasta specie si a denumirilor improprii de „muschi de piatra” sau „muschi de munte”, s-au recoltat uneori diferite specii de muschi propriu-zisi din zona alpina, de pe sol si stanci.

author: IT LSE