Loading...
Blog
  • Main page
16
05
2014

Nalba de cultura(Malva glabra)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa bienala sau perena (in conditiile tarii noastre se cultiva ca anuala, deoarece in anul II este atacata masiv de rugina), erecta, inalta de 25-100 cm ; radacina : pivotanta, carnoasa, putin ramificata, albicioasa ; tulpina : glabra sau paroasa, ramificata, cilindrica ; frunza : petiolul lung si abundent paros, palmat lobata cu 5 (mai rar 3 sau 7) lobi dintati pe margine, paroasa, cu nervuri proeminente pe fata inferioara, diametrul 8-15 cm ; flori : solitare, dispuse la axila frunzelor, cu diametrul de 4-5 cm, pe tipul 5 ; caliciul este dublu, corola are petale emarginate, libere, lungi de 2-3 cm, rosii-violacee cu nuante mai inchise decat tipul speciei din flora spontana ; in centrul florii numeroase stamine si stigmate concrescute intr-o coloana ; fruct : capsula in forma de disc de 5-8 mm diametru care se deschide in 9-11 segmente zbarcite, glabre.

Materia prima : Flores Malvae glabrae – flori uscate de culoare violet-albastrui cu caliciu verde, fara peduncul. Nu au miros caracteristic, gustul fad, mucilaginos.

Folium Malvae glabrae – frunze uscate de forma rotunjita pana la reniforme, neregulat dintate pe margini, acoperite cu peri. Petiolii de cel mult 2 cm, de culoare verde, caracteristica, cu nervatiunea bine pronuntata mai ales pe parte inferioara. Miros slab, necaracteristic, gustul fad, mucilaginos.
 
Ecologie si zonare in cultura : Specie tipica din flora spontana, foarte rustica, rezistenta la conditiile de mediu ale tarii noastre. Subspecia din cultura este si ea destul de bine adaptata la conditiile de la noi, factorul limitativ constituindu-l atacul de rugina (Puccinia malvacearum) favorizat de unii factori nefavorabili de ordin climatic sau de tehnologie a culturii.

Are cerinte moderate fata de temperatura, dar nu suporta primaverile reci sau cu ingheturi tarzii, curentii reci, ceata, vanturile puternice. Fata de umiditate are cerinte limitate, umiditatea crescuta mai ales in timpul verii duce la atacuri masive de rugina.

Se manifesta ca planta iubitoare de lumina directa, deci se va cultiva pe terenuri plane sau chiar cu inclinatie sudica ; umbrirea etajelor inferioare ca urmare a semanatului prea des amplifica atacul de rugina.
 
Pretentioasa fata de sol, raspunde printr-o dezvoltare foarte buna la cultivarea intr-un sol profund, usor sau mijlociu, fertil, mai ales pe cernoziomuri. Este contraindicata cultura pe soluri acide, grele si pe care balteste apa. Este zonata in cultura in nordul Moldovei (judetele Suceava, Botosani), Muntenia (Prahova, Buzau, Ilfov, Ialomita, Teleorman), Ardeal (Bihor).
 
Tehnologie de cultura : Planta putin pretentioasa fata de cultura premergatoare si poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani.

Terenul se ingrasa cu 20 t/ha gunoi bine fermentat, care se introduce sub brazda la aratura de toamna efectuata la adancimea de 20-25 cm. In regiunile umede si calcaroase, gunoiul nedescompus predispune planta la atacul ruginei. In lipsa gunoiului de grajd bine fermentat se administreaza 30-50 kg/ha s.a. fosfor si primavara inainte de insamantat 25-35 kg/ha s.a. azot.
 
Daca inainte de insamantare solul este prea afanat, se tavalugeste. Insamantarea se face primavara, in prima epoca, dupa insamantarea plantelor timpurii, cu masina SUP-21, la distanta de 50 cm intre randuri si la adancimea de 0,5 cm. La hectar se dau 6 kg seminte cu puritatea de 95%, germinatia de 80% si umiditatea maxima de 12%.
 
Semanatul se face la intervale, pentru esalonarea recoltarii si uscarii produselor. Prin semanatul in lunile iunie-iulie se creeaza conditii pentru realizarea de productii in luna august si in continuare, dupa terminarea recoltarii frunzelor si florilor de la culturile semanate primavara devreme.

Se poate semana in cultura mixta cu nalba de gradina ; in primul an de cultura se obtine recolta de la nalba de cultura, iar in al doilea an de la cea de gradina, asigurandu-se un venit continuu de pe suprafata respectiva.
 
In conditii prielnice, planta rasare in 8-10 zile. Dupa ce se disting randurile, se executa prima prasila si se pliveste. Cand plantele ajung la 8-10 cm inaltime, se raresc la 25-30 cm distanta. Numarul prasilelor depinde de starea de imburuienire sau de formarea scoartei. De asemenea, trebuie sa se afaneze solul batatorit dupa recoltare. In total se executa 3-4 prasile si doua pliviri.
 
De la nalba se recolteaza florile si frunzele. Florile se recolteaza cu caliciu, fara codita, pe timp frumos si uscat, pe masura ce incep sa se deschida bobocii florali. Recoltarea florilor se face la intervale de 1-2 zile, fara intarziere, caci florile se pot trece si lega pentru samanta.

Acest fenomen provoaca imbatranirea plantei, pierderea recoltelor de flori si frunze, prin lemnificarea tulpinii. Frunzele sunt bune de recoltat cand au diametrul peste 12 cm. Ele se recolteaza inainte si in timpul infloririi, pe timp frumos, dupa ce s-a luat roua si se transporta la locul de uscare in cosuri, fara a fi indesate.
 
Evaluarea productiei se face inaintea recoltarii cat si in timpul ei. Sa presupunem ca la 1 m s-au gasit 10 plante cu 25 flori si 30 frunze in medie de planta, iar greutatea a 1 000 flori este de 600 grame ; 1 000 frunze cantaresc 650 g.

I. Productia de flori : (10 pl X 25 flori x 600 g)/1000=150 g/m2flori crude.

Din 4 kg flori proaspete rezultand un kg flori uscate, productia de flori uscate este : 150 g/4=37,5 g/m2.

Rezulta ca productia medie la hectar este de : (Se scad 1% pierderi la recoltare, transport si manipulare)

75-(375 x 1)/100 =371,25 kg/ha flori uscate la o singura perioada de recoltare de cca. 2-3 saptamani.

In 2-3 perioade de recoltare se pot realiza cca. 750-1 000 kg flori uscate.

II. Productia de frunze : (10 pl. x 30 fr. x 650 gr.)1000= 195 g/m2 frunze proaspete.

Din 5 kg frunze crude, rezultand 1 kg frunze uscate, productia medie de  frunze uscate este : 195 g/5=39 g/m2.

Rezulta ca productia medie la hectar este de : (39 g x 10000 m2)/1000=390 kg frunze/ha.

Se scad 1% pierderi la recoltare, transport si manipulare : 390-(390 x 1)/100= 386 kg/ha frunze uscate la o singura recoltare.
 
La doua perioade de recoltare se poate realiza cantitatea de 750-850 kg frunze uscate la hectar.

In scopul producerii de seminte se aleg numai acele plante care s-au comportat cel mai bine fata de conditiile agroclimatice si care au manifestat rezistenta la boli, in special la rugina. Pentru a stimula obti­nerea de seminte sanatoase, se inlatura varfurile florale. Tot in acelasi scop de la seminceri nu se recolteaza frunzele si florile.

Semincerii se recolteaza cu secera, atunci cand semintele au ajuns la maturitate completa. Se leaga in snopi mici, care se lasa 2-4 zile pe camp pentru a se usca. Dupa uscare se treiera, iar semintele vanturate se asaza intr-un loc curat si se lopateaza circa 2 zile. Pentru a se desprinde unele de altele, semintele se trec prin ciur cu ochiurile de 2-3,5 mm.

Bolile, daunatorii si mijloace de combatere : Pentru prevenirea ruginii se recomanda alegerea de plante rezistente la aceasta boala, arderea plantelor atacate, araturi adanci de toamna pentru ingroparea sporilor de rugina, revenirea culturii pe acelasi loc dupa cel putin 4 ani. La aparitia ruginii si cand plantele sunt dese, acestea se vor rari.

Nalba mai este atacata de puricii mari, puricii nalbei si de clestarul vitei de vie sau paianjenul rosu. Puricii se combat prin prafuire cu Lindatox-3. Prafuirea trebuie sa se faca primavara devreme si sa se repete la 7-8 zile, de 2-3 ori. Paianjenul rosu se combate prin stropiri repetate cu suspensii de sulf coloidal 1,5% sau cu zeama sulfocalcica 28-30% in solutie de 2,5 l. la 100 l. apa si prin prafuiri cu sulf pulbere, numai dimineata pe roua.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Imediat dupa recol­tare, florile se usuca in podul caselor, soproane sau alte incaperi bine aerisite si curate, in straturi subtiri de un rand de flori, pe rame sau pe asternuturi de hartie, prelate etc. Uscarea florilor se poate face si la soare, timp de 4-6 ore, cand se usuca aproape complet. Pentru con­tinuarea uscarii se pot trece la umbra inca 1-2 zile. Prin acest sistem se economiseste spatiul de uscare si se grabeste procesul uscarii, crescand considerabil ritmicitatea livrarii produsului.

Dupa uscare, in vederea pastrarii, florile se depoziteaza numai in incaperi curate, uscate si bine aerisite, in care sa nu patrunda nici macar umiditatea atmosferica. La cea mai usoara umiditate, florile se decolo­reaza, se degradeaza. Ele se ambaleaza in lazi speciale, in care se pastreaza pana la livrare.

Frunzele se usuca in aceleasi conditii ca si florile. Atat inainte cat si dupa uscare se controleaza si se indeparteaza partile necorespunzatoare (din planta) si cele straine produsului.

La uscare stratul trebuie sa fie de un rand de frunze. Frunzele uscate nu se tin in vrac pentru ca se decoloreaza. Ele se ambaleaza in saci sau alte ambalaje si se pastreaza pana la livrare.

Randamentul la uscare – pentru flori 4-5/1, pentru frunze cca. 5/1.

Pentru flori (Flores Malvae glabrae conditiile tehnice de receptie prevad ca ele nu trebuie sa aiba codita, precum nici corpuri straine organice sau minerale. Sunt admise ca impuritati flori decolorate sau brunificate max. 3%, pedunculi mai lungi de 5 mm (fara insa a depasi 1 cm) – max. 10%, alte parti din planta (frunze, fructe, varfuri flo­rale) – max. 1%, iar umiditatea – max. 11%.

Pentru frunze(Folia Malvae glabrae) petiolul nu trebuie sa depa­seasca 2 cm, neadmitandu-se frunze atacate de rugina precum si corpuri straine organice. Ca impuritati sunt admise max. 2,5% frunze ingalbenite sau innegrite si max. 0,5% petioli mai lungi de 0,5 cm, corpuri straine minerale – max. 0,25%, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Atat florile cat si frunzele contin cantitati variabile de mucilagii (de la 2,6-15%) care prin hidroliza dau acid d-galacturonic, d-galactoza, glucoza, l-arabinoza, l-ramnoza, xiloza ; florile contin antocianozizi a caror genina este malvidolul; frunzele mai contin vitaminele A, B1, B2, C si un principiu cu actiune ocitocica.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita mucilagiilor si produsilor de hidroliza au actiune emolienta si behica, usurand expectoratia. Florile intra in compozitia speciilor pectorale, in Ceaiul pectoral nr. 2 si in compozitia siropului expectorant (extract pectoral). Extern – ca emolient in inflamatiile mucoaselor bucala, oculara, vaginala si rectala. Florile de nalba de cultura sunt inscrise in F.R.IX.

Observatii : Specia din flora spontana – Malva silvestris L.- este considerata ca cea mai bogata dintre speciile necultivate in mucilagii, putand fi utilizate, ca si la M. glabra, atat florile cat si frunzele. In afara de flori si frunze, in alte tari se recolteaza de la M. glabra intreaga parte aeriana a plantei, deoarece si tulpina contine mucilagii. Recoltarea sub aceasta forma duce la economisirea unei forte de munca deosebit de mari.

author: IT LSE