Loading...
Blog
  • Main page
16
05
2014

Musetel(Matricaria chamomilla)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa anuala sau hibernanta, cu inaltimea de 5-60cm (pana la 80 cm in culturi), cu miros puternic aromat; specia prezinta un polimorfism foarte accentuat in functie de locul in care creste: astfel, pe islazuri, in locuri batatorite, saraturi, atinge 10-15 cm si nu este ramificat in timp ce la marginea drumurilor si mai ales ca bu­ruiana in lan este inalt pana la 40-60 cm, foarte bogat ramificat si foliat; radacina: pivotanta dar slab dezvoltata, fusiforma, ramificata superficial, cu­loare cenusie; tulpina: glabra, striata, groasa pana la 3-4 mm, cu numeroase ramificatii care pornesc adesea chiar de la baza, terminate prin inflorescente; frunze: in numar de 16-40, dispozitie alterna, sunt de 2-3 ori penat-sectate cu cate 6-10 perechi de lacinii de pana la 0,5 cm lungime; flori: gru­pate in antodii terminale lung pedunculate (5 – 10 cm); la exterior antodiile au un involucru semiglobulos, cu 20-30, foliole pe 2 serii, ovate, verzui, cu margine membranoasa alba. Florile ligulate albe, sunt femele, la inceputul inflo­ririi orizontale, apoi brusc rasfrante. Florile tubuloase hermafrodite sunt dis­puse central, foarte numeroase (cca. 500), galben-aurii, cu corola cu 5 dinti, 5 stamine si un ovar cu stigmat bifurcat. Receptaculul inflorescentei este plan la inceputul infloririi, apoi devine conic si gol la interior; fructe: achene de 1 – 1,5 mm, putin curbate, cu 3-5 coaste longitudinale alburii, pot fi pana la 45 000 pe o planta.

Infloreste din a doua jumatate a lunii aprilie (Timis, Arad, Braila); in luna mai inflorirea este in masa, continua pana in august; uneori infloreste a doua oara in septembrie.

Materia prima : Flores Chamomillae formata din flori compuse dispuse in antodii heterogame late de 15-20 mm, rar mai late, cu involucru semiglobulos; receptaculul emisferic sau conic, inalt de aproape 6 mm si lat de cca. 2 mm este gol la interior. Fiecare antodiu are un involucru format din 3 randuri de bractee verzi, lanceolate, scuamoase, imbricate. Florile marginale (12-18 pe fiecare antodiu) sunt femele, au ligule albe lungi de cate 4-6 mm, cu 3-4 dinti, fiind parcurse de 3-4 nervuri; florile centrale foarte numeroase sunt galbene, hermafrodite, tubuloase, lungi de aproximativ 3 mm si au corola cu 5 diviziuni, cu 5 nervuri si androceu sinanter. Ambele feluri de flori au numerosi peri glandulari de tip compozee, iar in tesutul receptaculului se afla numeroase glande secretorii.

Au miros specific aromat, puternic, placut, iar gustul este amarui-aromatic.
La cerere se recolteaza si partile aeriene ale plantei in timpul infloririi Herba Chamomillae, folosita in special pentru extragerea uleiului volatil.

Ecologie, raspandire in flora spontana si zonare in cultura : Comuna in intreaga tara in zona de ses, in locuri insorite, margini de drumuri, pe pa­jisti, in semanaturi – in special in grau, in „chelituri”, petece de saraturare. Bazinele cele mai importante se gasesc in Campia de Vest (judetele Arad, Bihor, Satu-Mare, Timis), Muntenia (Buzau, Ialomita, Ilfov, Braila, Teleorman) Moldova (Galati, Iasi, Vrancea, Botosani), Oltenia (Mehedinti, Dolj, Olt), precum si in Dobrogea – mai ales in Delta Dunarii.

Fata de sol are amplitudine mare – de la soluri nisipoase, usoare, pana la soluri argiloase, dar in mod deosebit valorifica saraturile.
Cerintele fata de umiditatea solului sunt ridicate, deoarece are sistem radicular superficial. Lipsa de umiditate la inceputul primaverii duce la com­promiterea recoltei.

Rezista bine la temperaturi scazute (chiar pana la -30°) putand hiberna, deci poate fi semanat si vara-toamna. La ridicarea brusca a temperaturii care succede unei perioade foarte umede, pe soluri nisipoase sau usor saraturoase s-a observat in bazinele din delta si judetul Braila o brunificare brusca a plantelor care devin inapte pentru recoltat. Aceasta presupune ca – in aceste zone – recoltarea sa se faca cu maxima operativitate, chiar la incepu­tul infloririi.

Lumina este un factor important, atat pentru rasarire cat si pentru sin­tetizarea unui procent mai ridicat de azulen.
In bazinele naturale de crestere, musetelul prezinta fenomenul de perio­dicitate, astfel ca la anumite perioade dispare productia sau apar vetre golase care se mentin 2-3 ani si apoi apar din nou masiv plantele. Acest fenomen se datoreaza faptului ca prin putrezirea plantelor de musetel, solul se imboga­teste excesiv in unele substante organice care formeaza prin acumulare un mediu toxic pentru dezvoltarea lui in urmatorii ani. Dupa disparitia acestor substante care se mineralizeaza si patrund in adancimea solului prin levigare, apar din nou plante de musetel cu densitate normala.

In cultura este zonat in Campia Crisurilor si Campia Timisului (zona foarte favorabila), Campia Burnazului, Campia Baraganului, Campia Moldovei (zone favorabile), pe toate tipurile de sol.

Tehnologia de cultura : Reusita culturii de Musetel este asigurata pe orice sol, de la cele usoare pana la cele grele, lutoase, cu conditia ca ele sa fie curate de buruieni, bogate in umiditate, expuse la soare si ferite de curenti reci. De aceste conditii trebuie sa se tina seama la alegerea solului pentru infiintarea culturii. Musetelul, cultivat chiar si pe soluri neproductive, semisaraturoase, ca si pe terenurile destinate orezariilor, aflate in perioada de odihna, a dat productii foarte bune. Posibilitatea cultivarii in orezarii se explica prin aceea ca musetelul are un sistem radicular superficial care nu antreneaza in profun­zime solul, il lasa sa se odihneasca, iar din canalele orezariei se poate iriga prin aspersiune.

Faptul ca prin descompunerea plantelor de Musetel se creeaza un mediu toxic pentru culturile ulterioare din aceeasi specie, trebuie retinut ca pe acelasi teren nu trebuie sa revina decat numai dupa 2-3 ani, iar revenirea lui pe aceleasi soluri sa se faca numai dupa o pauza de 4-5 ani.

Musetelul cultivat anual poate fi introdus in asolamentul de camp, iar cand ramane pe acelasi teren 2-3 ani se introduce in asolamentul plantelor medicinale perene. Bune premergatoare sunt borceagurile, leguminoasele tim­purii, orzul, cartofii timpurii, mazarea si mustarurile, plante care parasesc locul de cultura cat mai timpuriu. Nu se recomanda sa urmeze dupa floarea-soarelui, canepa, sorg sau alte plante rapace.
Perioada de vegetatie a Musetelului este de 65-70 zile in situatia insamantarii primavara devreme si mult mai lunga, de 240-250 zile, in situatia insamantarii de vara-toamna, datorita hibernarii.

La planta premergatoare se administreaza 20 tone gunoi de grajd la hectar. ingrasamintele minerale si anume 50-60 kg fosfor si 45 kg potasiu substanta activa se incorporeaza odata cu aratura de baza. Primavara se pot introduce si 30 kg azotat la 15-20 zile de la insamantat, in cursul lunii aprilie sau dupa inceperea vegetatiei plantelor. Este necesara o distribuire cat mai uniforma a ingrasamintelor deoarece acestea au influenta foarte mare asupra uniformitatii infloritului si deci asupra momentului optim si eficient al recoltarii florilor -produsul de baza al acestei culturi.

Terenul se ara la adancimea de 18-20 cm imediat dupa recoltarea plan­tei premergatoare, in cazul cand umiditatea solului permite executarea acestei lucrari in conditii bune, fara sa se formeze bolovani. Pentru a crea uniformi­tatea patului germinativ, de plug va fi cuplata o grapa grea sau o grapa ste­lata, in cazul cand umiditatea nu permite o aratura la adancimea indicata, solul se poate discul de 3-4 ori si grapa puternic, in care caz terenul va fi lucrat in lung si in lat. Daca in momentul optim de insamantare a cazut o ploaie si terenul permite executarea araturii la 18-20 cm, se ara.

Musetelul, avand o samanta mica (38 200 boabe la gram), solicita un teren bine pregatit, gradinareste, tavalugirea fiind obligatorie atat inainte, cat si dupa insamantare.
Insamantarea se executa cu semanatoarea Saxonia, SU-29, SUP-21 pentru seminte mici cu cutii adaptate in acest scop, la o adancime de 0,3-0,5 cm. Introducerea semintelor la o adancime mai mare poate compromite cultura. Pentru a se realiza aceasta adancime se suspenda greutatile de pe tuburile masinii de semanat.

Timpul optim de insamantare este prima decada a lunii august. Orice intarziere are repercusiuni asupra productiei la unitatea de suprafata. Se poate insamanta cu reu­sita sigura si primavara foarte devreme, in ferestrele lunii februarie sau in primele zile ce se poate lucra campul, din luna martie.

In anii cu primaveri bogate in precipitatii in zona sudica, vestica si sud-vestica a tarii s-au obtinut rezul­tate deosebit de bune si in situatia insamantarii musetelului in a doua decada a lunii aprilie. Distantele de insamantare, cu rezultatele cele mai bune, sunt de 12-15 cm intre randuri si cele in benzi late de 60-70 cm sau de 120-140 cm. Benzile sunt despartite una de alta prin biloane late de 25-30 cm si inalte de 15-18 cm. in terenurile curate de buruieni, biloanele pot fi insamantate cu mina, fara a le tavalugi, deoarece ele sunt destinate a retine za­pada, apa si a fi un adapost in contra curentilor reci. Acolo unde terenul e prea imburuienit si nu permite insamantarea taloanelor cu musetel, prima­vara, dupa ce a trecut pericolul inghetului, acestea pot fi imprastiate.

Pe terenurile mai putin curate de buruieni se practica insamantarea in randuri la distanta de 40 cm sau in randuri duble; in acest caz distanta intre doua randuri duble este de 40 cm iar intre randurile simple de 12 cm pentru a da posibilitatea extirparii buruienilor prin prasile repetate.
La hectar se vor da 2-3 kg samanta la puritatea de 75%, germinatia de 65% si umiditatea de 12%. Unei culturi bine inchegate trebuie sa i se asigure 160-200 plante la metru patrat. in functie de calitatea semintei, cantitatea creste sau scade. Samanta se amesteca in prealabil cu material inert (nisip foarte fin, bine uscat sau cenusa). Cantitatea de material inert va fi de 8-10 ori mai mare ca volum decat materialul de inmultire. In cazul cand semintele de musetel se amesteca cu pulvis de musetel, atunci raportul este de 1 la 2, pentru 1 kg de samanta se adauga 2 kg de pulvis.

In vederea prelungirii perioadei de recoltare a florilor de Musetel, fo­losind eficient si rational atat bratele de munca cat si utilajele la recoltare si deshidratare se poate insamanta in etape, la intervale de 10-12 zile. Ultima etapa de insamantare nu va depasi insa data de 31 august, in cazul insamantarii de vara si 31 martie, in cazul celei de primavara.

In mod obisnuit, Musetelul rasare dupa 10 – 12 zile de la insamantare. In prima faza de vegetatie plantele cresc foarte incet fiind susceptibile de a fi acoperite de buruieni. De aceea, imediat ce plantele sunt vizibile se va pro­ceda la plivirea buruienilor. Plivirea acestora se va repeta in toamna si pri­mavara, ori de cate ori este necesar.

Cand pana la rasarire a cazut o ploaie torentiala si s-a format crusta, aceasta va fi distrusa cu un tavalug stelat si in lipsa acestuia cu un tavalug caruia i se infasoara cate doua randuri de sarma ghimpata la intervale de 3-4 cm. Aceasta operatie se repeta si in primavara, cand solul o cere.
Musetelul cultivat in benzi sau in randuri duble se va prasi de indata ce randurile se disting, pana in toamna, aplicandu-se de regula doua prasile, iar primavara una.

Se pot face culturi de 2-3 ani pe acelasi teren, cu conditia ca in anul I si respectiv in anul II de cultura terenul sa fie foarte bine intretinut. In aceasta situatie, dupa ce s-au recoltat florile de Musetel, in doua etape succesive, se lasa cea de a treia recolta sa se dezvolte pe teren, sa se maturizeze si sa treaca in stadiul de fructificatie, adica sa produca material de inmultire. Cand majoritatea florilor tubulare s-au transformat in fructe si in buna ma­sura s-au scuturat florile ligulate, se trece cu grapa stelata in lung si in lat, se administreaza 25-30 kg superfosfat granulat s.a. la hectar si apoi se da cu tavalugul.

In primavara, pe langa lucrarile de intretinere obisnuite, se adminis­treaza 15-20 kg azotat s.a. la hectar.
In vederea obtinerii materialului de inmultire pentru semanat, in cursul vegetatiei se aleg parcelele uniform dezvoltate, cu plantele care au cele mai multe ramificatii terminate cu flori, lipsite de buruieni, din solurile culti­vate a carui provenienta este bine cunoscuta si intruneste conditiile de calitate solicitate de Farmacopeea Romana. Solurile  destinate producerii materialului de inmultire vor fi izolate la distanta de 1000 – 1500 m una de alta. Recoltarea productiei de seminte incepe atunci cand conul florii de musetel s-a pronuntat, florile ligulate au inceput sa cada, iar culoarea florilor tubulare a trecut catre un galben murdar. in acest moment optim, musetelul se coseste dimineata pe roua, se transporta intr-un loc curat si adapostit si se intinde pe prelate, la uscat, circa 3 kg iarba cu flori proaspete pe 1 m2.

Pe cale naturala, uscarea este terminata dupa 6-8 zile, dupa care plantele se treiera, se vantura, obtinandu-se samanta (fructul). La hectar se pot obtine 150-250 kg seminte.
In functie de epocile de semanat, de microclimat, de zonele diferite ca altitudine si de felul terenului, Musetelul infloreste mai devreme sau mai tarziu. in general, Musetelul incepe sa infloreasca in a doua decada a lunii aprilie sau in primele zile ale lunii mai si trece in stadiul intens de inflorire pe la mijlocul acestei luni, continuand pana in a doua jumatate a lunii iunie.

Momentul cel mai bun pentru a incepe culesul este cand florile ligulate s-au desfacut si au luat o pozitie orizontala, receptaculul s-a alungit in forma de con, iar florile tubulare au inflorit si au capatat o culoare galbena pe jumatate inferioara a conului purtator de flori. Jumatatea superioara este inca de culoare galbena-verzuie, datorita florilor tubulare neajunse la matu­ritate. Cand 70% din flori au ajuns in acest stadiu, se obtine un produs de calitate superioara, cu cel mai ridicat procent de ulei eteric (0,4%-1,2% in functie de soiul cultivat raportat la produs uscat.)

Culesul florilor de Musetel se face dupa ce s-a ridicat roua si numai pe vreme uscata. Nu se recolteaza imediat dupa ploaie. Orele cele mai potri­vite sunt in jurul pranzului si in special pe vreme insorita. Recoltarea timpurie determina un produs cu capitule florale incomplet dezvoltate, cu valoare terapeutica scazuta. Depasirea momentului optim de recoltare determina, in timpul uscarii, distrugerea florilor prin sfaramare si brunificare. Astfel, prin caderea florilor tubulare, se obtine o cantitate insemnata de pulbere de musetel, reducand valoarea comerciala a produsului. Nerecoltarea la timp scade considerabil recolta de flori de musetel prin scuturarea capitulelor.

Recoltarea Musetelului se face in mai multe etape, pe masura ce florile de pe ramificatii ajung la maturitate. Culegerea unei culturi de Musetel dureaza 30-45 de zile, facandu-se la un interval de 2-5 zile in functie de timp si de aparitia din nou a florilor.

Recoltarea florilor de Musetel se face cu masina de recoltat cu recoltatori metalici cu pieptene, de tip mic, cu dimensiunile de 30-35 cm lungime si 20-25 cm latime sau cu recoltatori metalici cu piep­tene de tip mare, cu dimensiunile de 40-50 cm lungime si 50-55 cm la­time. Acest recoltator se compune dintr-o cutie de tabla dintata pe latura inferioara si un maner de lemn. Recoltatorul se manuieste prin balansare la nivelul florilor care se rup si se strang in cutie. Dupa golire, recoltatorul este curatat de impuritatile stranse intre dintii lui, reluandu-se din nou operatia de balansare.

Un hectar de Musetel in conditii obisnuite produce 2 000-3 000 kg inflorescente proaspete, iar in conditii de irigare productia se dubleaza.

Pentru a cunoaste productia florilor de Musetel anticipat se procedeaza la evaluarea ei in diferite faze ale perioadei de vegetatie. Astfel, la 30-35 zile de la rasarire se executa evaluarea informativa, cu circa 30 zile inainte de recoltare se face evaluarea estimativa si cu 5 zile inainte de recoltare si cel mult in prima zi de recoltare se executa evaluarea definitiva sau stiinti­fica. Prima si a doua evaluare ne orienteaza in general asupra viitoarei productii fata de cea planificata, avandu-se in vedere densitatea culturii, starea de vegetatie, starea fitosanitara, conditiile climatice avute si perspectiva lor, respectarea tehnologiei de cultura si gradul de crestere a plantelor in functie de stadiul biologic la care ne aflam.

La evaluarea definitiva, stiintifica, care trebuie sa aiba o precizie de 90-95%, se tine seama de numarul de fire la metrul patrat, de numarul de ramificatii cu flori pe plante, de greutatea florilor si de coeficientii de corectii la recoltare, transport, uscare etc. Sa presupunem ca deplasandu-se in lungul si in latul parcelei supuse evaluarii am facut asemenea masuratori in cinci locuri diferite si am gasit media la metrul patrat astfel: 180 plante la metrul patrat, 12,5 (in medie) ramificatii cu flori pe o planta, iar greutatea a 1 000 flori de 190 g. In aceste conditii
 (180*12,5*190)/1000 = 427,5 g/m2 flori in stare proaspata. La un hectar productia va fi de 4 275 kg. Din aceasta cantitate de reduce coeficientul de corectie avut in vedere in conditiile date la 3% (1% transport, 1% la uscare si 1% degradare din diverse motive), rezulta ca se obtine o pro­ductie de 4275 – 4275×3% = 4 127 kg/ha.

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere : Culturile se musetel pot fi atacate de Perenospora leptosperma si Puccinia tanaceti, care insa la noi nu prezinta importanta. In depozite, florile de musetel pot fi atacate de acariene din genul Apion si Trypeta, care daca nu sunt combatuti cu Delicia sau Faxtoxin 20 tablete la o tona, la temperatura de 8 – 15°C timp de 4-6 zile, degradeaza produsul, facandu-l inapt valorificarii. De mentionat este ca sub 8°C efectul tratamentului este nul, iar peste 35°C poate provoca ac­cidente, respectiv poate declansa incendii.

Recoltarea produsului din flora spontana : Din flora spontana, inflores­centele se pot recolta fie cu recoltatori speciali ca si in cazul culturilor, atunci cand produsul se gaseste in masa, fie manual, atunci cand se gaseste diseminat, si anume: prin ciupirea fiecarei inflorescente in parte, cu codita de cel mult 1 cm; se obtine un produs foarte bun, dar productivitatea e scazuta (3-4 kg/zi): prin trecerea inflorescentelor printre degete facute pieptene si smul­gerea lor; randamentul este mai ridicat (pana la 20 kg /zi), dar creste procen­tul de codite peste limita admisa;
cu pieptenele de cap (metalic sau de os) cu dinti rari.

Recoltarea partii aeriene in intregime se face pentru obtinerea produ­sului Herba Chamomillae comercializat ca atare sau folosit pentru obtinerea materialului de inmultire (achene – numite impropriu seminte). Recoltarea se face prin cosire acolo unde se gaseste in masa sau prin taiere cu cutitul sau cu secera, dupa ce s-a trecut de 2-3 ori pe teren pentru recoltarea de flori.

In cazul in care se urmareste obtinerea materialului pentru inmultire, se lasa sa se depaseasca perioada optima pana la formarea semintei (florile ligulate sant rasfrante, culoarea inflorescentei trece spre brun-galben murdar).

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa recoltare se face predarea in cel mai scurt timp la centrul de preluare, chiar in ziua recoltarii; daca nu este posibila predarea in aceeasi zi, se va pastra produsul in strat subtire, pentru a nu se incalzi.

La centrul unde se face preluarea, musetelul trebuie vanturat si ciu­ruit prin ciurul mecanic sau manual care are 2 site confectionate din tabla groasa de 1 – 1,5 mm: cea superioara cu ochiuri de 11 mm, iar cea inferioara de 7 mm. Prin aceste operatii se urmareste eliminarea ierburilor, impuri­tatilor, resturilor de pamant, separarea musetelului pe loturi, ca si racorirea produsului. Pe sita superioara raman florile cu peduncul lung, buruienile, resturile de pamant si alte corpuri straine. Prin sita inferioara trec capitu­lele nedezvoltate, bobocii si pulberea (florile tubulare care s-au desprins de pe capitul), deci produsul corespunzator este cel ramas pe sita inferioara.Pulberea se usuca separat.

Pastrarea produsului pana la uscare se face in incaperi bine aerate, umbrite, intinse in strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pamant bata­torit si umezit cu stropitoarea. La o pastrare mai indelungata este necesara lopatarea cu lopeti de lemn.

Transportul atat la centrul de preluare cat si la locul de uscare cere precautii speciale: se va face numai seara, noaptea sau in zorii zilei (evitandu-se orele de amiaza cu soare puternic), in cosuri umplute la cel mult jumatate din capacitate, in strat de pana la 10 cm spre fundul cosului si partea laterala a sa. Dupa transport, Musetelul trebuie racorit prin asezare pe o podea de ciment sau trecerea prin ciurul mecanic.

Uscarea florilor de Musetel se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala, aceasta din urma fiind recomandata in situatia unor cantitati mari. Pe cale naturala, capitulele de Musetel selectate de impuritati se usuca intr-un strat subtire pe hartie, rame, saci, prelate, la umbra in incaperi sau poduri si soproane bine curatate si aerisite. La uscarea pe cale naturala pro­dusul nu se intoarce deloc pana la uscarea completa. Pe un m2 suprafata de uscare se pot intinde 0,7 – 1 kg capitule de musetel in stare proaspata.

Timpul de uscare este in directa legatura cu starea atmosferica. Cand timpul este calduros, aerul este uscat, iar ventilatia incaperilor se face printr-un curent potrivit de puternic, uscarea dureaza 4-5 zile. Cand este frig si timp noros, durata de uscare ajunge la 7-8 zile. Nu se recomanda uscarea musetelului la soare deoarece se reduce simtitor continutul in ulei eteric si azulen.

Pe cale artificiala, Musetelul se usuca cu rezultate foarte bune, in uscatoarele mecanice cu banda de tip B.B.M. si tip Tunel la temperaturi de 30-33°. Depasirea acestei temperaturi nu este permisa deoarece duce la scaderea cantitatii de ulei eteric si azulen, principii active de baza cerute de Farmacopeea Romana si Internationala. Durata uscarii pe cale artifi­ciala poate fi de 5 – 6 ore pentru o sarja.

Musetelul scos din uscator nu va fi ambalat imediat, ci ramane in gra­mezi mici timp de 1-3 zile pentru a recapata umiditatea normala de conser­vare, de pastrare. Randamentul de uscare este de 5-5,3/1.
Daca se recolteaza intreaga parte aeriana (Herba) aceasta se usuca in aceleasi conditii ca si florile, alegandu-se in prealabil de alte plante. Randa­mentul de uscare 3-4/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad pentru florile in stare proaspata codita inflorescentei de max. 1 cm; impuritati: tulpini si frunze – max. 5%, peduncul peste 1 cm – max. 5%; corpuri straine organice max. 2% si minerale 0,5%; umiditatea normala a produsului proaspat recoltat.
Pentru partile aeriene inflorite se prevad max. 1% resturi de radacini, corpuri straine organice max. 1% si minerale max. 0,5%; umiditate max. 13%

Compozitie chimica : Partile aeriene ale plantei in timpul infloririi con­tin ulei volatil. Antodiile contin 0,25-1% ulei volatil de culoare galbena care in timpul antrenarii cu vapori de apa prin acest procedeu de extractie devine albastru. Componentii principali ai uleiului volatil sunt azulenele, camazulenele gasindu-se in proportie de 1 – 1,5%. Camazulenele nu exista ca atare in materia prima. Ele se gasesc sub forma de proazulene; prin degradare enzimatica acestea dau nastere acidului camazulen-carbonic  care prin antrenare in curent de vapori de apa pune in libertate bioxid de carbon si camazulene. Din florile ligulate si tubulare au mai fost izolate doua proazulene: matricina si matricarina.

Antodiile de Musetel mai contin: apigenina (5,7,4 -trioxiflavona libera sau glicozidata), umbeliferona (7-oxicumarina), eterul metilic al umbeliferonei, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante de natura glicozidica cu structura chimica inca neelucidata, avand actiune spasmolitica, cvercimetrina (7-glicozida cvercetinei) acid clorogenic, camilina (7-oxicumarina si 7-meto-xicumarina), vitaminele Bx si C, substante minerale etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Datorita uleiului vola­til bogat in azulene, cat si apigeninei, florile de musetel au actiune antispastica anestezica, antiseptica si antiinflamatorie, protectoare si curativa in reac­tiile produse de iradieri.

Preparatele pe baza de flori de musetel administrate intern au proprie­tati stomahice, usureaza digestia, diminueaza apoi secretiile si reduc inflamatiile mucoaselor.

Se utilizeaza intern pentru efectele carminative, usor sedative, antis­pastice si tonic-aperitiv stimulente. Extern pentru actiunea cicatrizanta, emolienta, antiseptica si antiiflogistica. Au aplicatii si in cosmetica.
Intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor , contra colicilor pentru copii, gastric, pentru gargara si sudorific, in produse far­maceutice etc.

Confuzii : Matricaria chammomilla se poate confunda cu alte specii ale genu­lui Matricaria, precum si cu specii din genul Anthemis.

Caractere de desebire :

Matricaria inodora L. (Musetel prost) – lipsit de mirosul aromat carac­teristic; receptaculul plin la interior.

Matricaria matricarioides (Less.) Porter(Musetelul cu flori verzui)-lipsit de mirosul aromat caracteristic; nu are flori ligulate albe, iar cele tubuloase sunt verzi.

Anthemis sp.(Anthemis arvensis L.,A. tinctoria L.,A. cotula L.)-lipsit de mirosul aromat caracteristic; receptacul plan sau semiglobulos; inflorescente cu diametru mult mai mare (1,5-4 cm fata de 0,5-0,8 cm); alaturi de fiecare floare pe receptacul se afla cate o palee scvamiforma .

author: IT LSE