Loading...
Blog
  • Main page
15
05
2014

Patlagina(Plantago)

By IT LSE 0

                Patlagina lata , patlagina moale , patlagina cu frunza ingusta

                          Plantago major L., P. media L., P. lanceolata L.

Descriere : Specii erbacee, perene, inalte de 10-40 cm, cu frunze dispuse in rozeta bazala, cu tulpini florifere drepte, foarte comune si usor de recunoscut; partea subterana: rizom gros si scurt, cu numeroase radacini fasciculate; tulpina aeriana, cilindrica, neteda, usor brazdata, poarta in varf inflorescente sub forma de spic cilindric, lung de 2-6 cm (P. major si P. media) si spic ovoidal sau scurt cilindric gros de 5-8 mm (P. lanceolata). Frunzele lat ovale, intregi sau slab dintate, neparoase (P. major), eliptice sau lat eliptice si paroase pe ambele fete (P. media) si lanceolate pana la liniar lanceolate, lanat paroase pe petiol si paroase sau glabrescente pe limb (P. lanceolata). Florile: pe tipul 4, foarte mici (pana la 2 mm) galbui sau usor brun-violaceu deschis; Fructele: capsule ovoidale, lungi de 2-4 mm, cu 6-30 seminte la P. major si P. media, iar la P. lanceolata doar cu 2 seminte negricioase lungi de cca. 2 mm .

Materia prima : Folium Plantaginis lanceolatae – sunt de forma alungit-lanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai vizibile pe partea inferioara, lungi de cca. 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea intreaga sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiolul lanat paros de obicei. De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in proportie de maximum 10%. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui.

La noi se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis species) care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de recunoastere ale plantei pentru fiecare specie in parte.

Ecologie, raspandire in flora spontana si zonare in cultura : Specii cu un spectru ecologic foarte larg, cu o mare plasticitate la conditii foarte variate de vegetatie. Astfel, nu are pretentii deosebite fata de lumina (suportand si semi-umbra), fata de temperatura (suportand bine temperaturile excesive din iarna si vara), umiditate (in cultura insa da rezultate bune daca se asigura o umiditate suficienta) si sol, vegetand bine pe orice tip de sol, mai putin pe cele prea grele. P. major creste chiar pe locuri batatorite, nisipoase, unde alte specii nu rezista.

In flora spontana cele 3 specii se intalnesc pe margini de drumuri, in pasuni, buruienisuri, ca buruieni in culturi (mai ales in culturi de trifoi unde este buruiana caracteristica), de la campie si pana in zona alpina, in intreaga tara.
In cultura este introdusa numai Patlagina ingusta (P. lanceolata) care se poate cultiva in intreaga tara (experienta cea mai mare o detine judetul Cluj).

Tehnologia de cultura : Patlagina ingusta nu manifesta pretentii speciale fata de planta premergatoare. Se recomanda sa urmeze dupa prasitoare care lasa terenul curat de buruieni si bogat in substante nutritive. Poate reveni pe acelasi loc dupa 4 ani. Subliniem ca este contraindicat sa se cultive de acelasi producator Patlagina ingusta si Degetelul lanos deoarece asemanarea este foarte mare si cel de al doilea este toxic, incat trebuie eliminata orice posibilitate de amestec.

Se recomanda o aratura adanca de 22-25 cm urmata de o grapa puternica cu bara de nivelare. Pana toamna tarziu terenul se va mentine curat de buruieni prin lucrari repetate, ori de cate ori va fi nevoie, cu polidiscul in agregat cu grapa. In ziua insamantarii terenul se va lucra cu combinatorul si tavalugul. Sub aratura de toamna se recomanda introducerea a cate 45-50 kg/ha s.a. fosfor si potasiu, iar primavara, printre randuri, aceeasi doza de azot. Rezultate bune s-au obtinut si cand la planta premergatoare s-au dat 20-25 t/ha gunoi de grajd bine fermentat.
In anul II si urmatorii (planta fiind perena poate ramane in cultura 3-4 ani cu productii constante) de vegetatie, se recomanda introducerea printre randuri a cate 25-30 kgfha s.a. fosfor, potasiu si azot.

Patlagina ingusta se seamana toamna tarziu, inainte de inghetul permanent si cand temperatura medie zilnica ajunge Ia 3-4°C. Semanata astfel, datorita umiditatii din toamna si iarna, primavara devreme planta rasare bine si uniform.

Cand nu poate fi executata toamna, insamantarea se poate face si primavara devreme, in ferestre. Pentru insamantarea unui hectar sunt necesare 5 kg samanta cu puritatea de 95%, germinatia de 80% si umiditatea maxima 12%. Greutatea medie a 1000 seminte este cca. 1,144 g, iar la un gram intra in medie 874 seminte. Insamantarea se executa cu masinile SU-29 sau SUP-21 la care se ataseaza cutii pentru seminte mici si limitatoare de adancime la brazdare. Intervalul de insamantat este de 40-50 cm intre randuri, iar adancimea de semanat va fi de 0,3-0,5 cm. Masinile de semanat vor avea in agregat tavaluguri usoare sau imediat dupa semanat, terenul se va tavalugi. Samanta se amesteca cu material inert (intr-un volum de 3 ori mai mare decat materialul de inmultire).

Prima prasila se executa primavara, cat mai devreme, imediat ce se disting randurile pentru a se rupe crusta formata din topirea zapezii si a se distruge eventualele buruieni. Se va avea grija ca randurile sa nu fie acoperite de pamant.

Pana la recoltarea frunzelor se executa trei prasile la intervale de 2-3 saptamani, in functie de starea fizica a terenului si de dezvoltarea buruienilor.
Plantele se raresc in asa fel incat pe un metru liniar sa ramana 25-30 fire, iar plivitul se face odata cu prasila a doua si a treia.

Terenul batatorit cu ocazia recoltarii frunzelor se afaneaza cu cultivatorul sau cu sapa. Toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie, se executa ultima prasila. Incepand cu al doilea an de cultura se executa patru prasile.
Evaluarea productiei se face cu 4-5 zile inainte de recoltare, dupa metoda folosita la evaluarea degetelului lanos.
Frunzele se recolteaza cand au lungimea intre 12-15 cm si sunt verzi, inainte si in timpul infloririi plantelor. Recoltarea se face cu secera pe timp uscat.

Semintele se recolteaza numai de la plantele sanatoase, bine dezvoltate, cand spiculetele devin brune si uscate. Energia germinativa este de 4 zile, iar facultatea germinativa dureaza peste 10 zile.

Recoltarea produsului din flora spontana : Perioada de recoltare este indelungata, atat inainte de inflorire, cat si in tot timpul infloririi, din mai si pana in octombrie. Ea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua, astfel: cu o mana se strange rozeta de frunze, iar cu cealalta se taie de la nivelul solului.
Daca planta este in masa, se poate cosi.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Din produs se inlatura tulpinile, frunzele ingalbenite si cele atacate de insecte. Uscarea se face cat mai repede, pentru a se evita brunificarea, la umbra, in locuri cat mai bine aerate, frunzele fiind intinse in strat subtire pe rame, pe hartii puse pe podele. Pe cale artificiala se usuca la 40-50°.
Randamentul la uscare 6-9/1.

Conditiile tehnice de receptie pentru Folium Plantaginis lanceolatae admit ca impuritati frunze total brunificate – max. 4% (restul pot avea pete brune rezultate din uscare – max. 10%) si resturi din tulpina florala – max. 4%, corpuri straine organice – max. 0,5% si minerale – max. 1%, umiditate – max. 13%.
Folium Plantaginis species va fi format din frunze provenite de la oricare din cele 3 specii descrise admitandu-se ca impuritati – frunze total brunificate – max. 10% si resturi din tulpina florala – max. 1%, corpuri straine organice si minerale – max. 1% pentru fiecare, umiditate – max. 13%.
Prezenta frunzelor de Degetel lanos (Digitalis lanata) in produs, chiar in cantitate redusa, duce la respingerea intregului lot, dat fiind toxicitatea degetelului.

Compozitie chimica : mucilagii formate in special din xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.; aucubina sau aucubozid care prin hidroliza da aucubigenina si o molecula de glucoza; o trioza, planteoza, tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele A, C si K, substante antibiotice etc. Semintele contin proteine, ulei gras, tanin etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Datorita mucilagiilor, planteozei si unor produsi de hidroliza au proprietati emoliente si laxative, iar datorita taninurilor si aucubozidului au proprietati astringente si antipruriginoase. Sunt indicate in bronsite cronice; local in prurit sau ca astringent si cicatrizant (frunza proaspata). In special semintele au actiune laxativa.

Medicina populara le atribuie efecte hemostatice, cicatrizante, antiinfectioase. Intra in compozitia Siropului de patlagina si in compozitia ceaiului anti-bronsitic.

Confuzii : La recoltare se pot produce confuzii cu specia Alisma plantago-aquatica L. (Limbarita sau Patlagina de balta) care creste in locuri cu umiditate excesiva si are frunzele asemanatoate cu ale patlaginei late. Caractere de deosebire: – nervatiunea penata (la P.major arcuata) – petiol cilindric, spongios la interior (la P.major este in forma de jgheab si se vad nervurile foarte fibroase care se trag ca niste ate).
In depozit se pot face confuzii extrem de periculoase cu frunzele de Digitalis lanata Ehrh. (Degetel lanos), extrem de toxice, care seamana cu cele de Patlagina ingusta (P. lanceolata). De aceea, frunzele de Digitalis lanata nu se vor tine decat in magazii speciale pentru plante toxice si se vor prelucra separat.

Tags for this post

author: IT LSE