Loading...
Blog
  • Main page
15
05
2014

Obligeana(Acorus calamus)

By IT LSE 0

Descriere : Specie erbacee-perena, cu exemplare erecte, inalte pana la 1,50 m, neramificate, cu miros aromatic caracteristic; partea subterana: rizom orizontal gros, carnos, lung de 0,3-1 m (uneori pana la 1,5 m), articulat , cu 1-2 randuri de radacini adventive galbui, groase si ramificate; tulpina aeriana: cu 4 muchii evidente, poarta o singura frunza la subsuoara careia se dezvolta o inflorescenta; frunze: cu teaca lunga care porneste din rizom si inconjura baza tulpinii, limb ensiform (in forma de sabie), lung de 30-70 cm si foarte ingust (doar 1-2 cm), cu nervura mediana foarte pronuntata pe ambele fete; flori: grupate intr-o inflorescenta de tip spadice, carnoasa, lung de cca. 10 cm, cu cateva sute de flori verzui insirate in randuri drepte, amintind de un stiulete de porumb miniatural; fructe: bace rosietice alungite, de obicei sterile.

Materia prima : Rhizoma Calami – formata din bucati de rizom curatate sau necuratate de suber, de 3-6 cm lungime si 1,5-2 cm grosime. Suprafata rizomului este de culoare rosie-bruna. Se observa cicatricele fostelor frunze ca niste dungi in forma de semiluna de culoare mai deschisa. De asemenea, se observa numeroase urme ale radacinilor indepartate. Fractura rizomului este neteda, de culoare alba-roza, uneori galbuie. Mirosul este placut aromat, gustul aromatic, amar.

Ecologie, raspandire in flora spontana si zonare in cultura : Factorul ecologic de baza este umiditatea in exces, planta vegetand la marginea baltilor si apelor curgatoare, in locuri mlastinoase, in general acolo unde nivelul apei nu e prea mare si aceasta se retrage periodic. Statiuni unde planta se gaseste in masa sunt cunoscute in judetul Timis (Satchinez, Cenei, Bogda, Beresgau, Banloc), Bihor (Santandrei),Caras-Severin (Pojejena), mai fiind citata si in judetele Alba, Cluj, Sibiu, Mehedinti, ca si in nordul Moldovei (judetele Botosani, Suceava, Iasi). Datorita actiunilor de desecare, planta isi restrange permanent arealul, astfel incat se impune extinderea ei in cultura, unde poate pune in valoare terenuri mlastinoase sau cu apa freatica aproape de suprafata, improprii altor culturi, in zonele cu clima mai blanda din sudul si vestul tarii.

Tehnologia de cultura : Obligeana se dezvolta bine in conditiile climei din tara noastra, pe terenurile irigabile, cu substrat argilos, situate de-a lungul raurilor, lacurilor, baltilor si in orezariile intrate in asolament, cu conditia ca acestea sa nu fie secatuite. Foloseste cu eficienta sporita terenurile mlastinoase improprii altor culturi agricole. Nu poate reveni pe acelasi teren mai devreme de 4-5 ani.

Terenul care urmeaza sa fie cultivat cu obligeana se ara la adancimea de 27-30 cm, se niveleaza si se imparte in parcele de 0,25 ha, despartite intre ele prin diguri inalte de 30 cm pentru a putea fi inundate pe timpul vegetatiei, la un nivel de 4-5 cm inaltime. La aratura de baza se recomanda introducerea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat. In lipsa acestuia se vor da 50-70 kg/ha s.a. fosfor, 30-50 kg/ha s.a. potasiu si 30-50 kg/ha s.a. azot.

Avand in vedere ca plantarea rizomilor se face toamna, in luna octombrie, terenul trebuie pregatit dupa ce a fost eliberat de planta premergatoare. Inainte de plantare rizomii se taie in bucati de 5-6 cm lungime, cu cel putin un internod si se planteaza orizontal la o adancime de 8 cm. Intre randuri se lasa un interval de 60 cm, intre plante pe rand o distanta de 50 cm. Marcarea randurilor se face in lung si in lat cu marcatorul. La un hectar este nevoie de 31 000 rizomi in greutate de 700-800 kg.

Primavara, dupa ce plantele rasar, terenul se inunda cu un strat de apa de 4 -5 cm inaltime. Se are grija ca apa sa nu acopere complet plantele pentru a nu se asfixia. Plantele raman inundate tot timpul vegetatiei, cu mici intreruperi, cand trebuie sa se procedeze la afanarea terenului si la curatirea de buruieni. Lucrarile de intretinere se repeta de 2-3 ori pe vara. Pentru aceasta, dupa evacuarea apei, terenul se lasa 2-3 zile pentru a se zvanta.

Dupa executarea lucrarilor de plivire si afanare terenul se inunda din nou cu un strat de apa de 4-5 cm. Toamna apa se evacueaza. In anul al doilea de cultura, primavara de timpuriu terenul se afaneaza si se inunda la fel ca in anul precedent. In continuare se aplica aceleasi lucrari de intretinere ca in primul an.

Rizomii se recolteaza in toamna anului al doilea de cultura, cand sunt bine dezvoltati, dupa evacuarea apei si zvantarea terenului. Se scot din pamant cu cazmaua, plugul sau masina de recoltat cartofi la o adancime de 20-30 cm.

Un hectar cultivat cu obligeana poate produce 2 500-3 500 kg rizomi in stare deshidratata.

Recoltarea produsului in flora spontana : Rizomii se recolteaza toamna in septembrie-noiembrie si chiar si primavara in martie-aprilie, daca nivelul apei este scazut, cu ajutorul unor greble sau furci.

Rizomii mici se ingroapa din nou in mal pentru a se asigura perpetuarea speciei. Tot in acest scop nu se face recoltarea pe intreaga suprafata, in ras, ci se lasa din loc in loc exemplare de obligeana.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa recoltare, rizomii se spala imediat de mal, se curata de radacini, se indeparteaza partile aeriene, se scurteaza in fragmente de 10-15 cm, iar cei mai grosi se despica. Daca se solicita ca produsul sa fie cojit, aceasta operatie se face imediat dupa recoltare, la umbra, pentru ca rizomii sa nu se innegreasca. Zvantarea dureaza cateva zile, dupa care se pun la uscat in incaperi bine aerisite, chiar incalzite; la uscarea artificiala nu se depasesc 35° pentru a nu se pierde uleiurile eterice. Randamentul la uscare 3-5/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa nu contina rizomi sub 1 cm diametru. Se admit ca impuritati max. 5% resturi de tulpini si radacini si max. 5% rizomi brunificati la interior, corpuri straine organice – max. 1% si minerale – max. 2%, umiditate – max. 14%.

Compozitie chimica : Ulei volatil (1,5-3,5%) continand α-azarona si β-azarona, aldehida azarilica, sescviterpene, a-pinen, calamol, calamen, camfen, camfor, cugenol etc, in functie de provenienta; vitamina Bx si C, tanin, o substanta amara-acorina, colina, zaharuri, rezine, saruri minerale etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Are actiune tonic-amara eupeptica si carminativa; unele cercetari mai recente au pus in evidenta posibilitatea utilizarii rizomului asociat cu alte plante cu rezultate bune in nevroze, insomnie, neurastenie si in epilepsie. Datorita azaronei are proprietati antibacteriene si insecticide. Se utilizeaza si in industria lichiorurilor si in parfumerie. Intra in compozitia ceaiului tonic aperitiv si in formula Ulcerotratului. β-azarona are potential hepatocarcinogenic dovedit in studiile de laborator pe animale si limfocite umane. In ficat, prin actiunea metabolica de 1-hidroxilare, principalul compus metabolic al β-azaronei este acidul 2,4,5-trimetoxicinnamic care nu are potential carcinogenic. Uleiul volatil de obligeana inhiba actiunea monoaminooxidazei ( substanta folosita in tratamentul depresiilor ) si stimuleaza activitatea D si L-aminooxidazei. β-azarona are activitate anti-spasmodica asupra muschilor netezi din trahee, intestine, uter, bronhii si vasele sangvine. Obligeana are un bun efect sedativ – potentand efectele barbituricelor, marind durata somnului, de asemenea reduce temperatura corpului. Azarona reduce nivelul colesterolului LDL ( low-density lipoprotein cholesterol ) si al trigliceridelor si creste nivelul lipoproteinelor HDL ( high-density lipoprotein ).

Interactiunea cu medicamente : anticoagulante, inhibitorii monoaminooxidazei, barbiturice, sedative.

Actiunea asupra femeilor gravide : potential hepatocarcinogenic, emenagog, potential inductor al avortului.

Actiunea asupra femeilor care alapteaza : potential hepatocarcinogenic.

Confuzii : Impreuna cu Acorus cresc si alte specii cu rizomi ca de exemplu Iris pseudacorus L. – Stanjenelul de balta cu flori galbene si Rumex hydro-lapathum Huds. – Stevia de balta (posibilitatile de confuzie sunt exclusiv pentru materia prima, caci dupa aspect obligeana este complet diferita). Diferentierea se face dupa mirosul aromatic caracteristic numai lui Acorus {celelalte sunt inodore).

Tags for this post

author: IT LSE