Loading...
Blog
  • Main page
06
05
2014

Schinduful(Trigonella foenum-graecum)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa anuala, erecta, inalta de 30-60 (70) cm, neramificata sau ramificata numai la partea superioara ; radacina: pivotanta; tulpina: cilindrica, fistuloasa, glabra; frunze: trifoliate, asemanatoare cu cele de trifoi, lung petiolate (1-2 cm) si cu stipele lanceolate, foliole obovate, usor  alungite, usor dintate, glabre la fata superioara si slab paroase pe dos; cele terminale sunt petiolate, lungi de 2-3 cm si late pe jumatatea lungimii, iar cele laterale sesile; flori: cate 1-2 la subsuoara frunzelor superioare, lungi de 12-18 mm, sunt de tip papilionat, cu corola galbuie sau slab liliachie, au caliciul paros, cu dintii egali cu tubul, iar corola cu striuri violacee la baza, la care petalele inferioare care formeaza carena sunt foarte scurte; fructe: pastai alungite, drepte sau usor curbate, comprimate, lungi de 8-10 cm si late de 0,5-1 cm, se termina printr-un rostru lung de 2-4 cm; contin 10-20 seminte comprimate prismatice, lungi de 4-5 mm si late de 3-4 mm, brun-galbui, fin tuberculate, cu miros de cumarina.

Materia prima : Semen Foenugraeci – formata din seminte romboidale mai mult sau mai putin comprimate, de  3-5 mm lungime si 4 mm latime, oblic paralelipipedice, galbui sau brune, fin tuberculate. Miros particular  asemanator cumarinei, gust aromatic, amar. In contact cu apa se umfla si devin mucilaginoase.

Ecologie si raspandire : Fiind originara din regiunea mediteraneana, planta are cerinte deosebite fata de  temperatura – atat a solului (germineaza la +8°), cat si a aerului (suportand usor temperaturi de +30, +35° si chiar  mai ridicate). In rest are cerinte destul de reduse, atat fata de umiditate, cat si fata de sol. Toti acesti factori  determina ca planta sa gaseasca cele mai bune conditii in sudul tarii (judetele Braila si Constanta). Se intalneste  rar si salbaticita prin semanaturi, dar fara importanta economica.

Tehnologia de cultura : Schinduful luat in cultura, in asolament, intra in soiul leguminoaselor anuale de nutret.  In  general nu este pretentios fata de planta premergatoare si poate reveni pe acelasi teren dupa o pauza de doi  ani. Ca lucrari de baza se recomanda o aratura adanca de 25-30 cm care va ramane in brazda cruda peste iarna.  In primavara, pana la semanat, solul se mentine curat de buruieni, executand lucrarea cu cultivatorul sau grapa cu  discuri, urmat de grapa reglabila. In ce priveste fertilizarea, schinduful reactioneaza favorabil la 50-60 kg/ha s.a.  fosfor, 10-15 kg/ha s.a. potasiu si amendare cu 1-1,5 t/ha praf de var care se incorporeaza in sol odata cu  aratura de baza. Primavara, inaintea cultivatorului, se dau si 25-35 kg/ha s.a. azot.

Se seamana primavara devreme, in prima epoca, avand in aceasta faza nevoie de un grad de umiditate mai mare. Semanatul se executa cu SUP-21 sau SU-29 la 45-50 cm intre randuri si la adancimea de 1-2 cm. La hectar se dau 20 kg samanta, cu puritatea de 95%, germinatia de 80% si umiditatea maxima de 12%. Greutatea medie  a 1 000 boabe este de 16,11 g si la un gram intra cea 62 boabe.

Ca lucrari de intretinere se recomanda distrugerea scoartei, o prasila superficiala chiar oarba daca terenul o  impune. La 2-3 saptamani dupa rasarire se executa o prasila mecanica si una manuala cu care ocazie se raresc  plantele pe rand la 8-10 cm. Pana la recoltare se mai executa 2-3 prasile mecanice.

Momentul optim de recoltare este atunci cand semintele din pastai s-au ingalbenit, iar pastaile au inceput sa se  usuce. Pentru a evita scuturarea, recoltarea se va face dimineata pana la orele 10 ; se recolteaza cu combina C-12 careia i se aduc adaptarile necesare rezultate dupa 3-4 probe de incercare pe loc, in stationar. Productia la hectar este de 1 300-1 800 kg. Evaluarea productiei este similara cu cea a soiei.

Pentru obtinerea materialului de inmultire se va proceda la alegerea parcelelor cele mai bune, carora li s-a  asigurat o izolare de 1 500-2 000 m si li s-au executat lucrarile de purificare biologica.

Schinduful la noi fiind de data recenta nu a prezentat deocamdata boli si daunatori specifici, in tarile de origine este sensibil la rugina si mana.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa recoltare, produsul se tine in strat subtire in incaperi uscate si  bine aerate, lopatandu-se din timp in timp pana ajunge la procentul de umiditate admis.

Conditiile tehnice de receptie admit max. 2% impuritati (resturi din peretii fructului, boabe imature, sparturi),  corpuri straine organice – max. 0,5% (in afara de seminte de plante de carantina care nu sunt admise) si  minerale – max. 0,5%, umiditate – max. 12%.

Compozitie chimica : Compusi azotati : colina si trigonelina (N-metil-betaina acidului nicotinic) in proportie de cca.  0,40% ; 20-30% substante de natura glucidica reprezentate in special prin stachioza si galactomanane care  confera materiei prime in contact cu apa aspectul mucilaginos; 8-10% lipide sterolice, in compozitia carora intra  lecitina, fitina si alte fitosterine, trigliceride ale acizilor linoleic, linolic, oleic si palmitic; 30% protide si nucleo- protide, cantitati mici de rutozid, substante amare, ulei volatil, taninuri, saruri de fier, magneziu, fosfati  etc. Semintele contin o cantitate mare de substante proteice, grasimi, precum si mucilagii, saponozide, fitosteroli,  taninuri, cumarine, substante alcaloidice (trigonelina).

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Metil-betaina acidului nicotinic da nastere la vitamina PP, adica  amida acidului nicotinic, care joaca un rol deosebit in metabolismul glucidic, protidic si lipidic si in metabolismul  sistemului nervos central. Datorita compozitiei chimice atat de bogate in substante esentiale, semintele de  schinduf constituie un bun stimulent neuro-muscular dotat si cu proprietati afrodisiace. Mult utilizata in trecut,  aceasta valoroasa specie medicinala si cu o remarcabila valoare nutritiva, in prezent este insuficient valorificata.

Semintele de schinduf si preparatele obtinute din ele stimuleaza apetitul, cresc secretia de saliva si suc gastric.  Studiile recente arata ca preparatele din schinduf au proprietatea de a scadea nivelul de colesterol din sange.  Remarcabil este faptul ca administrarea pulberii din seminte de schinduf  la pacienti cu colesterol crescut, a dus la scaderea nivelului de colesterol rau (LDL) si a trigliceridelor, fara sa fie insotite de scaderea colesterolului bun  (HDL). La fel de benefic este si un alt efect, constatat la persoanele care sufera de diabet zaharat, la care semintele de schinduf in cantitate relativ mica au dus la o normalizare persistenta a nivelului de glucoza din sange.

Indicatii terapeutice : Semintele de schinduf si preparatele fitoterapeutice derivate sunt indicate in stari de anemie, convalescenta,  astenie fizica si astenie psihica, nevroze, anorexie si mai ales ca tratament complementar pentru scaderea colesterolului sanguin si controlul valorilor glicemiei la persoanele diabetice. La adultii sanatosi cu risc de diabet, semintele de schinduf  au capacitatea de a creste gradul de toleranta la glucoza, ceea ce le face binevenite in prevenirea aparitiei diabetului manifest.

Preparare si administrare : Infuzia se poate prepara din 1 lingurita de pulbere de seminte, la 1 cana cu apa. Dupa strecurare se indulceste si  se beau 1-3 cani pe zi.

Decoctul se prepara din 1 lingurita de seminte macinate, la 1 cana cu apa. Mai intai se tine la macerat 6 ore, dupa care se fierbe  5 minute. Se strecoara si se bea indulcit, pe parcursul unei zile.

O alta modalitate de preparare este macerarea timp de 24 de ore. Se pun 50 g de seminte la 1/2 de litru de apa. Dupa 24 de ore se pot bea 1-2 cani pe zi. Semintele macinate de schinduf se pot folosi si ca atare, in cantitate de 1 lingurita pe zi.

La persoanele cu colesterol si trigliceride crescute, respectiv cu diabet zaharat, se recomanda consumarea a 25 g  (5 lingurite) de seminte macinate, in fiecare zi.

Intra in compozitia comprimatelor Plantofort.

Precautii, contraindicatii : Nu se administreaza la femeile insarcinate.

Diverse : In tarile mediteraneene si Orient, plantele tinere, dar si semintele uscate si macinate, sunt folosite in alimentatie  ca aromatizant in diverse preparate culinare.

author: IT LSE