Loading...
Blog
  • Main page
06
05
2014

Ruscuta de primavara(Adonis vernalis)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierbacee, perena, de 10-40 (50) cm ; partea subterana : rizom brun-inchis, scurt si tare, gros de cca. 3 mm, cu numeroase radacini fibroase ; tulpina aeriana – cea florifera erecta ; ramificata, glabra, foliata ; lastarii sterili lipsiti de frunze bazale, cu scuame brune, membranoase la baza ; frunzele – numeroase,de 2-4 ori penat sectate, cu lacinii inguste, late de 1 mm, rasfirate ; flori-solitare, mari pana la 8 cm diametru, cu 5 sepale, 10-20 petale pana la 4 cm, galbene-aurii stralucitoare, numeroase stamine si pistile ;fructul – polinucule ; nucule globuloase de 4 mm diametru, cu suprafata cu verucozitati si peri scurti, cu rostru incarligat, monosperme.

Materia prima : Herba Adonidis – este constituita din planta intreaga recoltata in timpul infloririi, la o distanta de  5 cm deasupra solului, fara tulpini lignificate, cu frunze de culoare verde, cu flori solitare de culoare galbena-auriu, cu sepale paroase. Nu se admit tulpini acoperite cu solzi bruni-negriciosi si nici fructificatii. Miros slab, nespecific, gustul amar.

Ecologie si raspandire in flora spontana si zonare in cultura : Creste in locuri insorite, pe coaste abrupte, in pasuni si finete uscate, cu deosebire pe soluri calcaroase, din zona de ses pana in cea montana (mai adesea in zone de deal si podis).Raspandita in intreaga tara, indeosebi in Transilvania (judetele Cluj,Bistrita-Nasaud, Alba, Hunedoara, Sibiu, Mures), nordul Moldovei  (Botosani), Dobrogea (Tulcea), Oltenia (Dolj). Specia se propune a fi cultivata in Transilvania si nordul Moldovei.

Tehnologie de cultura : Ruscuta de primavara este putin pretentioasa fata de sol si de planta premergatoare. Rezultate bune da cand urmeaza dupa o cereala timpurie sau o prașitoare care lasa terenul curat de buruieni. Pe acelasi teren poate reveni dupa 3-5 ani. Lucrarile de infiintare sunt cele obisnuite, se ara la 20-22 cm si terenul se mentine curat de buruieni pana la plantare sau insamantare prin lucrari executate cu grapa cu discuri sau cu cultivatorul. Odata cu aratura se incorporeaza in sol 40-50 kg/ha fosfor s.a., iar inaintea plantarii sau insamantarii se administreaza 10-15 kg/ha potasiu s.a. si 35-45 kg/ha azot s.a.

Fiind o planta iubitoare de soluri calcaroase, in lipsa acestui element se incorporeaza in sol si 1,5-3 t/ha praf de var inainte de insamantare-plantare. Insamantarea se face toamna, in pragul iernii sau primavara devreme. Se seamana cu masina SPC-6 la distanta de 40-45 cm si la adancime de 1,5-2 cm, dandu-se 5 kg la hectar cand semintele au puritatea de 90% si germinatia de 80%.

Pentru o mai mare reusita a rasaririi, de brazdele masinii de semanat se leaga greutati care taseaza dupa insamantare randul formand un inceput de rigole cu scopul de a retine zapada sau apa provenita din ploi si a crea o oarecare umbra solicitata de aceasta specie in primele faze.

In primavara rasare dupa 17-21 zile. Inmultirea Ruscutei de primavara se poate face pe cale vegetativa prin rizomi in care caz la un hectar sunt necesari 500-600 kg si se planteaza pe rand la distanta de 20 cm la un interval de 40-45 cm si la adacimea de 6-10 cm. In acest caz, perioada de plantare poate fi in iunie daca exista umiditate suficienta sau in septembrie-octombrie. De asemenea, se poate inmulti prin rasaduri obtinute in straturi reci (150 m2 rasadnita pentru un hectar). Rasadurile executate in vara se pot planta in toamna in septembrie-octombrie iar cele produse in primavara devreme se pot planta in aprilie-mai, la intervale de 40-50 cm si la distanta de 20 cm pe rand.

Specia fiind sensibila la buruieni, se recomanda o prasila oarba sau in caz de formare a crustei distrugerea acesteia. In anul intai se vor aplica 2-3 prasile manuale si tot atatea mecanice, precum si 1-2 pliviri. Culturile insamantate in randuri se raresc la 18-20 cm odata cu aplicarea prasilei a doua manuala, adica atunci cand plantele au o talie de 4-6 cm. Momentul optim de recoltare este in plina floare. Recoltarea se poate face cu secera, cu coasa sau cu cositoarea mecanica de la 5-7 cm deasupra coletului.

In anul al doilea si al treilea de cultura, primavara, imediat ce se poate intra in camp, se executa o prasila mecanica si una manuala.Aceasta lucrare se repeta dupa recoltarea produsului, respectiv a partilor aeriene de Ruscuta de primavara. La hectar se pot obtine 800-900 kg de Ruscuta uscata. Materialul de inmultire se va obtine numai din parcelele cele mai reprezentative, viguroase, sanatoase, carora li s-au aplicat lucrarile de purificare biologica. La hectar se obtin 120-180 kg samanta.

Recoltarea produsului din flora spontana : se face in perioada infloririi, prin taierea partii aeriene foliate (fara partea solzoasa). Se poate face si recoltarea in doua faze : se taie florile, apoi la un interval de cateva saptamani si tulpina foliata a carei masa a continuat sa creasca. Dupa uscare se amesteca tulpinile cu florile si se omogenizeaza. Se obtine astfel un spor important de produs. Datorita toxicitatii, dupa recoltare, culegatorii trebuie sa se spele pe maini.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Uscarea trebuie facuta imediat dupa recoltare, de preferinta pe cale artificiala, pentru pastrarea principiilor active. Pe cale naturala, uscarea se face in poduri acoperite cu tabla, cu ventilatie buna. Randament de uscare, 4-5/1. Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul Herba Adonidis sa fie recoltat in timpul infloririi, fara portiunea inferioara a tulpinii cu solzi bruni-negriciosi, fara radacina si fara portiuni lemnificate ; impuritati : plante decolorate – max. 5% si fructificatii – max. 1% ;corpuri straine organice – max. 0,5% si minerale – max. 1% ; umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Partile aeriene ale plantei recoltate la inceputul infloririi contin glicozide cardiotonice ca : adonitoxina, care prin hidroliza se scindeaza in adonitoxigenina si 1-ramnoza. Adonitoxina este izomerul convalatoxinei (v. Convallaria majalis). Alti glicozizi cu structura inca incomplet definita sunt : adonidozidul si adonivernozidul, care contine cimarina si care prin hidroliza da strofantidina si cimaroza. Alaturi de acesti glicozizi planta mai contine 2,6 dimetoxichinoina, saponine, rezine, colina, fitosteroli, acid palmitic si linoleic, vernadina – un derivat de natura cumarinica etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Actiunea preparatelor de Ruscuta de primavara datorita prezentei glicozidelor cardiotonice este de tip digitalic. Prezinta avantajul ca nu se cumuleaza ca digitalicele.  In secundar, are actiune diuretica, calmanta, usor hipertensiva, dand bune rezultate in tahicardiile si extrasistolele de natura nervoasa, in tulburari neurovegetative. Pentru actiunea diuretica este indicata in pleurite si in ascite de natura hepatica. Din planta uscata se prepara infuzie, extract, sirop, pilule, medicamente care se administreaza numai cu avizul medicului. Pentru a obtine rezultate mai bune in tulburarile neurovegetative, tinctura de Ruscuta de primavara se asociaza cu tinctura de Lacramioare si Valeriana.

Doza maxima pentru planta uscata este de 1 g o data si 3 g in 24 de ore.

author: IT LSE