Loading...
Blog
  • Main page
06
05
2014

Rostopasca(Chelidonium majus)

By IT LSE 0

Descriere : Specie ierboasa, perena, erecta, inalta pana la 1 m ; prin rupere, la planta proaspata curge un suc vascos portocaliu ; partea subterana : rizom bine dezvoltat, ramificat, brun-rosiatic, pana la 10 cm lungime si 1-2 cm grosime din care pornesc numeroase radacini ; tulpina aeriana : ramificata, cu peri lungi si rari ; la plante batrane partea bazala este lemnificata ; frunze : mari, alterne, imparipenate, cu 3-5 lobi rotunjiti, cu margine crenata ; verzi pe fata superioara, cu nuante albastrui pe cea inferioara ; cele inferioare sunt petiolate, cele superioare sesile ; florile : grupate cate 3-8 in umbele cu 2 sepale caduce, 4 petale galbene, numeroase stamine si un ovar ; fruct : capsula silicviforma lunga de 3-5 cm asemanatoare cu o pastaie, se deschide prin 2 valve.

Materia prima : Herba Chelidonii – adica ramurile si tulpinile tinere recoltate in timpul infloririi, fara rizomi si radacini, fara partile lemnoase ale tulpinii principale ; frunze verzi pe partea superioara, verzi-albastrui-deschis pe cea inferioara, glabre si moi la pipait. Pe planta se gasesc concomitent flori de culoare galbena si fructificatii imature. La locul de taiere al plantei se observa latexul intarit al plantei, de culoare brun-portocaliu. inchis. Mirosul este neplacut, iritant, gustul amarui.

Ecologie si raspandire : Principala cerinta ecologica este evitarea luminii directe si necesitatea unei umiditati ceva mai accentuate. Se dezvolta foarte bine pe soluri usoare, chiar nisipuri. Se intalneste din zona de campie pana in cea montana (pana la cca. 800-1 000 m), in paduri, tufisuri, gradini, la marginea gardurilor, invadanta in locuri cu ruini.

Se afla in cantitati mai mari in Transilvania (judetele Cluj,Harghita, Maramures, Satu-Mare, Salaj), Banat (judetul Caras-Severin),. Oltenia (judetul Gorj, dar mai ales Mehedinti – la Devesel, Padurea Chilia, Vanju Mare), Muntenia (judetul Ilfov), Dobrogea (judetul Constanta), Moldova (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, dar mai ales Galati la Hanu Conachi).

Este o specie care se preteaza bine la spontaneizare, prin imprastiere de samanta prin locurile in care creste natural.

Recoltare : Partea aeriana se recolteaza in tot timpul infloririi, de preferat in aprilie-mai, cand nu sunt formate fructificatiile, iar planta are cea mai mare cantitate de alcaloizi. Plantele se taie de sub locul de ramificare (la cele batrane se iau numai ramurile verzi, fara partea lemnoasa). Daca planta creste in masa. se poate recolta cu coasa sau cu secera. Dupa recoltarile timpurii planta regenereaza, putandu-se face o noua recoltare la un interval de cea 2 luni.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Conditionarea se face prin indepartarea plantelor din alte specii, a tulpinilor lemnificate si frunzelor ingalbenite. Uscarea pe cale naturala se face la umbra in locuri bine ventilate (de preferat poduri acoperite cu tabla) in strat subtire. Se vor intoarce cu grija la 2-3 zile pentru ca sa nu se rupa frunzele. Uscarea se verifica dupa tulpini, care fiind mai groase au nevoie de mai mult timp. Pe cale artificiala se usuca la 35-40°C. Randament la uscare. 6-8/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad la impuritati – plante decolorate sau brunificate – max. 3%, tulpini lemnificate – max. 1%,. tulpini defoliate – max. 1% ; corpuri straine minerale si organice – max. 1% pentru fiecare ; umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Alcaloizi din grupa naftofenantridinei : chelidonina, homochelidonina, oxichelidonina, mezoxichelidonina, cheleritrina, sanguinarina ; alcaloizi din grupa protoberberinei : coptizina si tetrahidrocoptizina, cantitati mici de berberina ; alcaloizi din grupa protopinei : protopina si α, β-alocriptopina ; cantitati mici de sparteina. Alcaloizii se afla in proportie de 0,5-2% in functie de organul de planta si perioada recoltarii. Maximum de alcaloizi se afla in rizomi si radacini. In frunze s-au identificat cantitati apreciabile de vitamina C. In partile aeriene si subterane s-au mai identificat rezine, ulei volatil, substante de natura flavonoidica si saponozide.

Actiune farmacodinamica – utilizarile terapeutice : Alcaloizii din Chelidonium majus au mai multe actiuni farmacodinamice importante : in special chelidonina si homochelidonina au actiune similara morfinei, fiind deprimante ale miocardului, au actiune sedativa si narcotica asupra centrilor nervosi superiori. Relaxeaza musculatura neteda a vaselor mari si in special a coronarelor ; asupra respiratiei au actiune usor stimulatoare. Sanguinarina are actiune excitanta asupra centrilor medulari. Cheleritrina are proprietatea de a cobora presiunea arteriala si stimuleaza peristaltismul intestinal si contractiile uterine. In schimb, chelidonina diminueaza tonusul musculaturii netede intestinale, uterine, bronchiale si a altor organe, avand in aceasta directie actiune antispastica de tipul papaverinei, prezentand totodata avantajul unei toxicitati mai reduse.

Pe langa actiunile majore, extractele totale din aceasta planta au remarcabile efecte antibiotice pe un mare numar de germeni patogeni. Nici actiunea mitoclazica a alcaloizilor din Chelidonium majus nu este lipsita de importanta pentru fitoterapie. În special sanguinarina, dupa cercetari mai recente, s-a dovedit a avea efecte antitumorale de tip colchicinic.

Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din planta au si actiune coleretic-colagoga, fapt cunoscut în medicina populara din timpuri stravechi, fiind utilizate în afectiunile hepato-biliare, colicistopatii si în ciroza hepatica initiala.
Fata de arsenalul de principii active existente în Chelidonium majus, la ora actuala aceasta specie este insuficient valorificata pentru fitoterapie.

Herba Chelidonii intra în compozitia ceaiului hepatic nr. 2, în produsele farmaceutice Nervocalm si Pasinal.

Observatii : De la aceasta planta se mai pot recolta si produsele Herba Chelidonii cum radice (planta întreaga, inclusiv partea subterana) si Radix Chelidonii (partea subterana, incluzand rizomii cu radacinile).

Tags for this post

author: IT LSE