Loading...
Blog
  • Main page
06
05
2014

Roinita(Melissa officinalis)

By IT LSE 0

Descriere : Specie erbacee, perena, tufos ramificata, inalta de 30-80 (120) cm, cu miros aromatic de lamaie; partea subterana: rizom orizontal, brun-galbui, articulat si lignificat, lung de cca 30 cm si radacini adventive numeroase; la nodurile rizomului sunt caracte­ristice frunzulitele liniare albe de la subsuoara carora se dezvolta stoloni ascendenti; tulpina: evident in 4 muchii, glabra, spre baza si paroasa la partea superioara; frunze: dispuse opus si paroase, sunt ovate cu varful obtuz, nervatiune penata; flori: grupate in verticile cu 5-10 flori, asezate la aproape toate nodurile, incepand chiar dinspre baza; caliciu bilabiat, corola lunga de cca. 1 cm, iesind destul de putin din caliciu culoare galbuie la inceput, apoi alba sau alba-liliachie, are labiul superior (cu 2 elemente), ceva mai lung decat cel inferior, curbat in jos, cu cele 3 segmente despartite prin sinusuri; fructe:  ovoide si netede, mici pana la 2 mm, grupate cate 4 in caliciul persistent.

Materia prima : Folium Melissae – frunzele recoltate in timpul infloririi. Ele sunt petiolate, ovoide, cu varful obtuz, usor cordiforme, la baza, dintate pe margini, lungi de 5-8 cm, late de 4-5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite cu peri albi si scurti si mai deschis la culoare pe supra­fata inferioara. Au miros si gust aromat, placut, de lamaie.

La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae, cu aspectul descris la caracterele de recunoastere ale plantei.

Ecologie, raspandire in flora spontana si zonare in cultura : In flora spontana planta creste dispersat, mai ales in regiunile din sudul si vestul tarii, prin locuri uscate, pietroase, paduri de stejar (in luminisuri si locuri poienite), pajisti, mezofile.

Principalele localitati de raspandire sunt in judetul Ilfov (Comana – Calugareni), judetul Mures (Reghin), in Banat, Caras-Severin (pe Valea Cernei si la Eftimie Murgu si Mehadia), in judetul Arad, precum si in judetele Valcea, Mehedinti, Gorj, Buzau, Vrancea etc.

In cultura, in functie de conditiile pe care le are, poate fi tinuta 3-7 ani. Este pretentioasa fata de temperatura, avand sensibilitatea destul de mare la ger (sub – 25°, la geruri repetate, cultura se poate compromite, chiar sub strat de zapada, iar daca este dezvelita, sufera chiar la -10° … – 15°). Peste vara suporta bine temperaturi ridicate.

Se dezvolta bine in conditii de lumina directa, umbrirea afectand atat dezvoltarea plantei, cat si cantitatea de ulei volatil.

Nu are exigente mari fata de umiditate, excesul acesteia daunand chiar recoltei.

Da rezultate bune pe soluri profunde, fertile, permeabile, usoare, situate pe versanti insoriti si adapostiti, fiind contraindicate solurile grele, reci, acide, expuse curentilor.

Este sensibila la imburuienare in primul an.

Este zonata in judetele Ilfov, Teleorman, Prahova, Buzau, Constanta, Timis.

Tehnologia de cultura : Roinita prefera sa urmeze in cultura dupa plante prașitoare bine ingrasate. Poate reveni pe acelasi teren numai dupa 8-10 ani. Imediat dupa recoltarea plantei premergatoare se executa aratura de baza la 25-30 cm si pana la insamantare direct in camp sau pana la plantare terenul se mentine curat de buruieni si afanat, lucrandu-se cu combinatorul, cultiva­torul sau discul si grapa. Concomitent cu aratura de baza se incorporeaza in sol 50 kg/ha s.a. fosfor, 30 kg /ha s.a. potasiu si 60 kg/ha s.a. azot.

Roinita se poate cultiva fie prin insamantare direct in camp, fie prin despartirea tufelor sau prin rasaduri. Rasadurile se obtin in rasadnite calde care se amenajeaza primavara devreme in luna februarie si care fac mai sigura reusita recoltei, sau in straturi reci. Pentru un hectar de cultura este necesara suprafata de 60 m rasadnite calde sau 100-150 m straturi reci (250 g sa­manta).

Inainte de insamantare, pamantul din rasadnite se indeasa si se netezeste cu scandura. Cele 250 g samanta se amesteca cu de 5 ori mai mult nisip sau mranita, socotit la volum. Amestecul se imparte in doua si se seamana in doua etape, pe intreaga suprafata. Samanta se introduce la o adancime de 0,3 cm. Dupa semanat terenul se acopera cu mranita sau pamant usor, bine cernut, intr-un strat de 0,2-0,3 cm si se stropeste cu stropitoarea cu gauri mici. Samanta rasare dupa 10-12 zile.

Straturile reci se pregatesc pe terenuri fertile prin care apa patrunde usor, curate de buruieni, insorite si aparate de vanturile reci. Pamantul se ara la o adancime de 20 cm si se marunteste bine. Daca terenul nu este suficient de bogat in substante hranitoare, se dau 3-4 kg mranita/m2.

Insamantarea in straturi reci se face in luna iulie, pentru ca rasadurile sa fie bune de transplantat in cursul lunii septembrie.

Dupa 40-50 zile de la rasarire, cand sunt suficient de puternice si cand au inaltimea de 4-5 cm, plantele se transplanteaza la locul definitiv de cultura si se uda pana se prind.

In cazuri exceptionale, cand nu se poate termina transplantarea de toamna, se executa aceasta lucrare in primavara, in cursul lunii aprilie.

La transplantare intre randuri se lasa un interval de 50 cm, iar intre plante pe rand 40 cm.

Semanatul in camp se face in cursul lunii iulie.Insamantarea se executa cu masina de semanat (50 cm intre randuri), cu o cantitate de 3,5-4 kg samanta la hectar cu puritatea de 95%, germinatia de 75% si umiditatea maxima de 12%. Greutatea medie a 1000 seminte este de cca. 0,641 g, iar la un gram intra in medie 1561 seminte.

Inainte de semanat samanta se amesteca bine cu material inert pentru ca distribuirea semintelor pe teren sa se faca cat mai uniform. Cantitatea de material inert este de 5 ori mai mare in volum decat materialul de inmultire.

Inmultirea Roinitei se mai poate face si prin despartirea tufelor mai vechi (5-6 ani) in 10-12 bucati, avandu-se grija ca fiecare butas sa aiba 1-2 fire de radacina care sa-i asigure prinderea. Plantarea butasilor se face neaparat toamna, in luna septembrie. intre randuri se lasa o distanta de 50 cm, iar intre butasi pe rand, o distanta de 40 cm. Pentru a ajuta prinderea butasilor se recomanda ca acestia sa fie mocirliti inainte de plantare.

Pentru a feri culturile de inghet, toamna tarziu, este bine ca in jurul plantelor sa se imprastie gunoi de grajd bine fermentat.

Deoarece plantele nu rezista buruienilor, este necesar ca prima prasila sa se execute in maximum 2-3 zile de la transplantare. Se va urmari ca tere­nul sa fie in permanenta curat de buruieni si afanat. In fiecare vara se executa cel putin trei prasile, dupa recoltare si ploi terenul se afaneaza.

O plantatie bine ingrijita dureaza 6-7 ani si chiar mai mulți.In primul an productia la hectar este mica si se recolteaza la sfarsitul verii. Incepand cu cel de al doilea an se obtin doua recolte anual; prima in luna iunie-iulie si a doua in august-septembrie.Evaluarea productiei se face ca la menta.

Recoltarea trebuie facuta pe timp uscat, dimineata, dupa ce s-a luat roua, inainte de inflorire. Daca se recolteaza pe roua se brunifica, iar dupa ce florile s-au trecut, plantele isi pierd din principiile lor active.Inainte de recoltare, cultura se pliveste de buruieni pentru ca produsul sa fie curat. Pentru obti­nerea produsului, planta se taie deasupra pamantului la o inaltime de 12 – 18 cm, apoi se indeparteaza frunzele patate si ingalbenite. Frunzele se recol­teaza fie culegandu-le una cate una, fie prin strujire. La recoltare, varfurile si ramurelele se pun separat, pentru a nu se amesteca cu frunzele. Un hectar poate da 1000 kg frunze deshidratate sau 2 000-4 000 kg parti aeriene de planta deshidratata.

Pentru obtinerea de seminte se rezerva plante sanatoase, neatacate de daunatori sau boli, bine dezvoltate, care indeplinesc conditiile speciei respec­tive. Se reteaza inflorescentele, se usuca complet, se treiera, se conditioneaza si se pastreaza in saci de panza.

Energia germinativa dureaza 7 zile, facultatea germinativa se determina dupa 14 zile.

Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere : Roinita este atacata de daunatori atat in rasadnite cat si in camp.In rasadnite este atacata de coropisnite care pot fi combatute cu Verde de Paris sub forma de buline de marimea bobului de mazare.

In camp, plantele sunt atacate de diferite boli, dintre care cea mai raspandita este rugina. Plantele atacate trebuie indepartate. Dupa recoltare, tere­nul se stropeste cu zeama bordeleza 0,25-0,75%.

Recoltarea produsului din flora spontana : Perioada optima este iunie-august, inainte sau in timpul infloririi, in zile uscate, dupa ce s-a ridicat roua. Pentru obtinerea frunzelor tulpinile si ramurile se strujesc, operatie care se poate efectua chiar de doua ori pe an (la inceputul lunii iunie si sfarsitul lui august).

Partea aeriana se taie inainte de inflorirea deplina cu secera sau cosorul de la suprafata solului; si in acest caz se poate trece de doua ori pe an prin acelasi bazin.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Deoarece frunzele se inne­gresc usor daca nu sunt puse la uscat, aceasta operatie se va face cat mai repede, pe rame in straturi subtiri, acestea asezandu-se in poduri bine aerisite, soproane, camere incalzite. La uscare artificiala nu se va depasi temperatura de 30°, deoarece se pierde un procent mare de ulei eteric.

Partea aeriana poate fi conditionata sumar pentru a fi prelucrata in stare proaspata pentru ulei volatil sau poate fi uscata. Uscarea se face in ace­leasi conditii ca la frunze, produsul intorcandu-se din timp in timp cu grija pentru a nu se rupe frunzele.Randamentele la uscare:-pentru frunze 4,5-5,5/1; pentru partea aeriana 4-5 /l.

Conditiile tehnice de receptie admit pentru frunze un continut de impu­ritati de max. 3% frunze brunificate si max. 1% resturi de tulpina, corpuri straine   organice   si  minerale – max.   0,5%   pentru   fiecare,   umiditate -max. 13%.

Pentru partea aeriana, produsul va fi format din tulpini foliate verzi (cele brunificate nu se admit) recoltate inainte de inflorire, continand ca impuritati max. 2% frunze brunificate, corpuri straine organice si minerale – max. 1% pentru fiecare, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Contine 0,05-0,30%, ulei volatil format din citra, geraniol, linalol, tanin, acid cafeic – un principiu amar cristalizat, acid ursolic si oleanolic, stachioza etc.

Actiune farmacodinamica – utilizari terapeutice : Datorita componen­telor din uleiul volatil are actiune antispastica si sedativa. Datorita princi­piului amar si acidului cafeic are actiune coleretica, carminativa, stomahica.

Se utilizeaza in tulburari digestive postprandiale in special la copii, in spasme, colici si nevroze intestinale si stomacale, in dischinezii biliare si in colite cronice.

Intra in compozitia ceaiurilor anticolitic, aromat, contra colicilor si in ceaiul laxativ .

Confuzii : Alte doua plante aromatice – Dracocephalum moldavica L. (Mataciune) si Nepeta cataria L. (Catusnica) au un miros asemanator cu roinita.

Caractere de deosebire : Frunza – la Melissa – ovata, cu baza atenuata, petiolata; – Nepeta – triunghiulara cu baza cordata, lung petiolata; – Dracocephalum – alungit-lanceolata cu 5-8 perechi de dinti ferastruiti, aproape sesila. Floarea: – Melissa: alba, cu nuante galbui sau liliachii; corola doar de cca 1 cm iese putin din caliciu, buza superioara ceva mai lunga ca cea inferioara; – Nepeta: alb-murdara, corola de cca 1 cm, cu buza inferioara de cca 2 ori mai mare decat cea superioara; Dracocephalum:- albastru-violacee, corola mare de 2 cm, depaseste de cateva ori caliciul.

Tags for this post

author: IT LSE