Loading...
Blog
  • Main page
05
05
2014

Trei frati patati(Viola tricolor)

By IT LSE 0

Descriere : Specie anuala sau hibernanta, ascendenta, cu peri scurti si drepti repartizati uniform, inalta de 10-40 cm ; radacina : subtire, lunga de 3-5 cm ; tulpina : arcuita de la baza sau ascendenta ; frunze : diferite ca forma dupa nivelul la care se gasesc ; astfel, cele inferioare sunt lap ovate si lung petiolate, iar cu cat sunt mai sus se alungesc, petiolul scade ; la baza fiecarei frunze se gasesc stipele mari, lungi pana la 3 cm, penate, cu lobul terminal mai mare ; flori : lung pedunculate (3-12 cm) cu simetrie bilaterala, lungi de 15-20 mm ; petalele sunt colorate diferit; fruct : capsula alungit ovata – de 7-10 mm.

Materia prima : Herba Violae tricoloris sau Herba Jaceae este formata din planta intreaga, fara radacina, recoltata in timpul infloririi. Tulpina este simpla sau ramificata, acoperita cu peri scurti si drepti ; frunzele lungi de 1-3 (5) cm, late de 5-20 mm, pe margini cu dinti obtuzi. Forma lor difera dupa nivelul la care se gasesc . Petalele superioare ale florilor, de obicei de culoare violet-inchis sau deschis, mai rar alb-galbui ; cea inferioara aproape triunghiulara este galbena cu dungi de culoare inchisa, iar cele laterale ovale, albe, galbene sau violet-albastrui. Fara miros, gust mucilaginos, amarui.

Ecologie, raspandire in flora spontana, zonare in cultura : Planta de lumina directa, suportand cel mult semiumbra, cu cerinte destul de mari fata de umiditate. Rezista bine la temperaturi scazute, insa nu poate suporta temperaturi prea ridicate vara, mai ales insotite de seceta. Se dezvolta pe soluri bogate in substante nutritive, nisipo-argiloase, permeabile. Altitudinal se dezvolta in zona de deal (incepand de la 200-300 m) pana in etajul subalpin, in lunci umede, la marginea padurilor, prin fanete montane, pe coaste si stancarii.

Se afla in cantitati mai mari indeosebi in Transilvania (mai ales in judetele Cluj, Salaj, Bihor, Arad), precum si in Moldova (Suceava, Bacau, Iasi), Muntenia (Prahova). Zonata in cultura in judetele Cluj, Salaj, Suceava, Neamt, Prahova.

Tehnologia de cultura : Trei-frati-patati reuseste in cultura urmand dupa o prasitoare care a fost ingrasata cu gunoi de grajd bine fermentat in cantitate de 25-30 t/ha. Solicita mai mult decat orice specie un teren curat de buruieni pe toata durata vegetatiei. Poate ramane in cultura doi ani ; foarte rar, cand cultura este viguroasa si terenul lipsit de buruieni dar bogat in humus poate ramane si in anul trei de cultura. Urmare acestei particularitati, Trei-frati-patati poate reveni pe acelasi teren dupa o pauza de 1-2 ani.

Solicita pregatirea unui pat germinativ lucrat gradinareste. Aratura se executa la adancimea de 20-25 cm, toamna, plugul fiind prevazut in agregat cu grapa cu colti reglabili pentru insamantarea din pragul iernii. In vederea insamantarii de primavara aratura de toamna ramane in brazda cruda pana in primavara devreme cand se poate intra in camp si cand terenul se lucreaza in lung si in lat cu cultivatorul sau grapa cu discuri. Inainte si dupa insamantare, in functie de umiditatea din sol, se executa tavalugirea. Odata cu aratura adanca de toamna se introduc sub brazda 50-70 kg/ha fosfor s.a., iar primavara, inainte de insamantare, 35-45 kg/ha azot s.a. In cazul solurilor acide se vor introduce si 1,5-3 t/ha, praf de var.

Insamantarea se executa fie toamna in pragul iernii, fie primavara foarte devreme. Insamantarea se face cu masina de semanat legume sau cu SPC-6 in randuri duble, la distanta de 12-15 cm intre randurile apropiate si 45-50 cm intre celelalte. Adancimea de semanat este de 0,5-1,5 cm. Samanta necesara, la puritatea de 90%, germinatia de 70% si umiditatea maxima de 12%, este de 6 kg/ha. Pentru o insamantare cat mai uniforma, samanta se va amesteca cu material inert in proportie de 1-3 parti, in functie de material si cu 100-150 g samanta de salata ca planta indicatoare. Rasare in 14-21 zile. Ca lucrari de intretinere sunt recomandate 1-3 prasile manuale si tot atatea mecanice, precum si 2-3 pliviri, mai ales intre randurile apropiate si pe rand. In functie de natura terenului in anul doi si eventual in anul al treilea de cultura se recomanda aceleasi lucrari de intretinere. S-a constatat o productie constanta cand, imediat dupa recoltat, terenul s-a mobilizat si au fost inlaturate in intregime buruienile.

Pentru obtinerea materialului de inmultire, se vor alege parcele cu plantele tipice cele mai reprezentative si carora li s-au aplicat lucrarile necesare de purificare biologica. Distanta de izolare 500-1 500 m. Recoltarea semincerilor se face cu seceri sau coase dimineata pe roua. Plantele recoltate se asaza pe prelate la soare 1-2 zile, dupa care se treiera si se conditioneaza mecanic pentru a corespunde caietului de sarcini privind puritatea 90%, germinatia 70% si umiditatea 12%. Greutatea a 1000 boabe este de cca. 0,6299 g, iar la 1 g intra cca. 1497 seminte ; energia germinativa este de 5-6 zile, iar facultatea germinativa de 11 zile. La un hectar se pot obtine 80-150 kg seminte. Acestea se pastreaza in saci de iuta la locuri uscate si umbrite.

Produsul medicinal se recolteaza la inceputul infloritului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua. Recoltarea se va face la 4-5 cm de la colet pentru a da posibilitate plantelor sa se regenereze cat mai repede. Recoltarea se poate face cu secera pe parcele mai mici sau cu coasa.

Mecanic se poate recolta cu cositoarea de fan insa bine reglata pentru a taia planta la o inaltime de 4-5 cm de la colet si cu cutite bine ascutite pentru a preintampina dislocarea plantelor. Productia obtinuta la un hectar este de 800-1000 kg in stare deshidratata sau de 4500-5500 kg in stare proaspata.

Recoltarea produsului din flora spontana : Partea aeriana se recolteaza in perioada de inflorire, adica in mai-iunie, taindu-se in intregime, cu secera sau cu coasa.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa ce se aleg plantele straine, frunzele ingalbenite si fructificatiile, se pune la uscat in strat subtire, la umbra, intorcandu-se cu grija pentru a evita faramitarea. Uscarea pe cale artificiala se face la 45-50°. Randamentul la uscare 5-6/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din plante intregi, fara radacina, neadmitandu-se tulpini defoliate ; ca impuritati se admit max. 4% plante decolorate, corpuri straine organice – max. 2% si minerale – max. 1%, umiditate – max. 13%.

Compozitie chimica : Planta contine mucilagii, cantitati mici de saponozide triterpenice, derivati si esteri ai acidului metil salicilic, saruri minerale ; florile contin un pigment galben de natura flavonoidica (violacvercetina) sinonim cu rutozidul, carotenoide (violaxantine), antocianozide, violanina care prin hidroliza se dedubleaza in glucoza, ramnoza, acid p-cumaric si delfinidina, mici cantitati de ulei volatil, vitamina C, tanin, β-caroten si gume.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita prezentei saponozidelor triterpenice si rutozidului, are proprietati diuretice si expectorante. Are activitate depurativa, antialergica si usor laxativa. Se recomanda si in tratamentul unor dermatoze de natura artritica si in unele dermatoze frecvente la copii. Intra in compozitia ceaiului depurativ si pectoral.

Observatii : Avand aceleasi proprietati terapeutice, specia Viola arvensis Murr. se recolteaza impreuna cu Viola tricolor. Aceasta este o specie de altitudine mai joasa, urcand pana la limita culturii cerealelor, comuna in toate regiunile tarii, pe ogoare, islazuri, marginea drumurilor, locuri cultivate. Specia e asemanatoare ca port cu Viola tricolor, de care se deosebeste prin : – forma frunzei – mai alungit ovata decat la Viola tricolor ; – flori ceva mai mici (pana la 1,5 cm), cu corola mai scurta decat caliciul, de culoare galbena, fara variatii mari de nuante intre petale.
Se poate recolta in toate zonele de campie si dealuri joase.

author: IT LSE