Loading...
Blog
  • Main page
05
05
2014

Teiul(Tilia species)

By IT LSE 0

Descriere : Caracterele de recunoastere si diferentiere intre cele trei specii :

1.     T. tomentosa Mnch.Tei argintiu

2.     T. cordata Mill. – Tei pucios

3.     T. platyphyllos Scop. ; Tei cu frunza mare

Materia prima : Inflorescentele cu sau fara bractee recoltate la inceputul infloririi de la cele trei specii. Florile speciei teiul argintiu (T. tomentosa), in numar de 5-10 (15) sunt mai scurte decat bracteele. Bracteele sunt sesile sau scurt pedunculate, de 8-10 cm lungime, 1,5-2 cm latime, eliptice sau lanceolate cu fata inferioara des stelat tomentoase (vizibil la lupa). Culoarea bracteei este verde-deschis, avand nervura mediana concrescuta cu pedunculul inflorescentei pana la jumatatea ei. Flori galbene-aurii, cu 5 sepale verzi-galbui, caduce, stelat tomentoase ; 5 petale libere si spatulate si 5-11 parapetale (staminode) mai scurte decat petalele. Petalele si parapetalele sunt mai groase decat la celelalte specii. Staminele 50-80 formeaza 5 grupuri.

Ovarul oval, tomentos, pistilul terminat cu un stigmat globulos, cu 5 lobi. Florile speciei teiul pucios  (T. cordata), in numar de 3-9 (16), sunt dispuse in inflorescente erect divergente sau intinse orizontal. Bracteele mai scurte decat la specia anterioara, de cca. 6 cm lungime si 1-1,5 (3) cm latime, sunt eliptice sau lanceolate, membranoase, glabre pe fata superioara, cu peri rari pe cea inferioara, reticulat nervate, cu marginea intreaga. Culoarea bracteei este galbena-verzuie, are nervura mediana concrescuta cu pedunculul floral pana la jumatatea inferioara. Florile galbene, cu diametrul de aproximativ 1 cm, caliciul cu 5 sepale libere, ovale, caduce, corola cu 5 petale libere, glabre, spatulate si subtiri. Staminele in numar de 30-40, formand 5 grupuri, au filamentele lungi si subtiri, purtand cate 2 antere galbene ; ovar super, ovoid, acoperit de peri, pistil prevazut cu un stigmat globulos cu 5 lobi. Florile speciei teiul cu frunza mare(T. platyphyllos), in numar de 3 (9), sunt dispuse in inflorescente nutante. Sepalele sunt lungi pana la 6 mm, petalele pana la 8 mm, ovat-oblongi, galbui. Nu au parapetale. La toate speciile mirosul este caracteristic, aromat, gustul dulceag, usor astringent, mucilaginos. Florile de la specia T. tomentosa au mirosul mai pronuntat.

1. Teiul argintiu :

Aspect  :  Arbore pana la 30 m. cu coroana deasa si ramurile sunt indreptate in sus , iar tulpina este dreapta bine curatata de ramuri la baza ;

Scoarta este de culoare cenusie , ramane neteda pana la 20 – 30 de ani , dupa care se formeaza ritidom cu crapaturi inguste longitudinale , distante intre ele ;

Mugurii sunt ovoizi cu 2 solzi parosi aproape egali ;

Frunzele sunt condiforme de 5-10 cm lungime, cu varful brusc ascutit, pe fata verde- inchis, pe dos cenusii pana la arginti cu peri stelati pe intreaga suprafata ;

Florile sunt cate 5-10 in cime pendente, mai scurte decat lungimea bracteei acoperita si ea cu peri stelati ;  in afara celor 5 petale galbene mai apar 5- 11 staminodii subtiri (din stamine sterile) ;

Fructul : achena tomentoasa ovoida de5-7 mm lungime, neteda sau cu coaste putin evidente ;

Inflorirea se face cel mai tardiv in luna iulie .

2. Teiul pucios :

Aspect : Arbore pana la 20 m , cel mai scund dintre speciile de la noi si tulpina este dreapta bine curatata de ramuri la baza ;

Scoarta este de culoare cenusie , ramane neteda pana la 20 – 30 de ani , dupa care se formeaza ritidom cu crapaturi inguste longitudinale , distante intre ele ;

Mugurii sunt ovoizi , cu 2 solzi glabri, uneori se observa si varful celui de al treilea solz, cel inferior depaseste jumatatea mugurelui ;

Frunzele cele mai mici 3-7 cm, cordate, marginea acut serata, pe dos sunt verzi – albastrui cu smocuri de peri ruginii la subsoara nervurilor, in rest glabre, nervurile de ordinul III neproeminente reticulate ;

Florile sunt mici in cime orizontale de cate 3-16 , pedunculul cimei porneste din mijlocul unei bractee glabre in forma de limba , lunga cat inflorescenta si lata 1-3cm si are 5 petale galbene ;

Fructul – achena globuloasa ,glabra de 4-6 mm, neteda sau slab muchiata ;

Inflorirea se face la a doua jumatate a lui iunie – inceputul lui iulie.

3.Teiul cu frunza mare :

Aspect : Arbore pana la 30-40 m , cel mai inalt arbore de la noi , coroana cu ramuri groase dar rare,iar tulpina este dreapta bine curatata de ramuri la baza ;

Scoarta este de culoare cenusie , ramane neteda pana la 20 – 30 de ani , dupa care se formeaza ritidom cu crapaturi inguste longitudinale , distante intre ele ;

Mugurii ovoizi acuti , cu 3 solzi, iar cel inferior nu ajunge la jumatatea mugurului ;

Frunzele mari de 6-12 (15) cm, baza asimetrica , peri simpli albiciosi pe ambele fete, mai evidenti la subsoara nervurilor, fata inferioara verde deschis , nervurile de ordinul III proeminente ;

Florile mai mari dar mai putine intr-o cima pendenta , bracteea glabra mult mai scurta decat inflorescenta are 5 petale ;

Fructul achena globoasa glabra cu varful apiculat , pana la 10 mm cu 5 coaste ;

Infloreste primul ,incepand din prima jumatate a luni iunie .

Ecologie si raspandire : Teiul Pucios – Tilia cordata este cel mai raspandit in tara noastra. Rezistent la geruri, suporta mai greu seceta, crescand bine unde media precipitatiilor este de 600-700 mm ; relativ pretentios fata de sol, fiind un indicator al fertilitatii acestora, intalnindu-se pe cele brune sau brun-roscate de padure, cu textura nisipo-lutoasa pana la lutoasa ; este specie de semiumbra. Altitudinal se intalneste in zona de deal – la 500-600 m de preferinta fie in amestecuri, fie in arborete pure („teisuri”), mai rar in paduri din campie sau montane. Frecvent in special in Transilvania si Banat (Arad, Caras-Severin, Maramures, Timis), Muntenia (Arges, Prahova), Moldova (Bacau, Neamt, Suceava).

Teiul Argintiu – Tilia tomentosa are pretentiile cele mai ridicate fata de temperatura ; destul de rezistent la seceta ; vegeteaza bine pe soluri fertile reverie, dar rezista si la cele ceva mai compacte. Altitudinal se cantoneaza cel mai jos dintre toate speciile de tei, in padurile de campie, cu deosebire in sudul si estul tarii. in Dobrogea, in padurile de la poalele Muntilor Macinului, devine specie invadanta. Raspandirea cea mai mare o are in judetele Tulcea, Vaslui, Iasi si Buzau ; se mai intalneste frecvent si in alte judete din Transilvania si Banat (Alba, Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj, Hunedoara, Salaj, Sibiu, Timis), Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea), Muntenia (Arges, Ilfov), precum si in tot restul Moldovei. 

Teiul cu frunza mare – Tilia platyphyllos – Mai rar, mai pretentios fata de caldura si lumina decat T. cordata. Se intalneste la limita dintre campie si deal, pe soluri fertile, usoare, evitand pe cele compacte sau inundabile.

Toate speciile se cultiva – dat fiind portul lor frumos si mai ales mirosul placut din timpul infloririi datorat unor glande nectarifere din floare – si in localitati, pe marginea soselelor, in parcuri, gradini, curti.

Recoltare : Florile de Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) si T, cordata (tei pucios) formeaza impreuna produsul Flores Tiliae oficinalis si se culeg – primele la inceputul lui iunie, celelalte dupa circa doua saptamani, la inceputul infloririi, cand o parte din flori sant inca in boboc.

Florile de Tilia tomentosa se culeg cel mai tarziu, la inceputul lui iulie, cu sau fara bractee, fara a se amesteca cu cele ale celorlalte doua specii. Recoltarea se face numai pe timp frumos, la un interval de 1-2 zile dupa ultima ploaie, necesitand scari duble, foarfeci de pomi cu coada lunga etc. Este de dorit ca taierile de tei care se fac in paduri sa se coreleze cu perioada infloritului, fiind cel mai lesnicios mod de recoltare. De la arborii care nu se doboara se recolteaza produsul cu mana sau se taie cu foarfeca de pomi ramurile tinere de 1 an de pe care se iau florile. Recoltarea florilor din parcuri, spatii verzi, de pe sosele etc. trebuie sa se faca in asa fel incat sa nu fie afectat aspectul ornamental al arborilor, floare cu floare sau varfuri mici de crengute, evitandu-se dezbinarile de ramuri sau taieri de ramuri mari.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Uscarea se face la umbra, in strat subtire, in incaperi sau poduri cu curent puternic. Se evita uscarea lenta deoarece produsul se brunifica usor. De asemenea,se evita sa se puna in incaperi cu podele de lut, deoarece produsul prinde miros. La uscator, uscarea se face la 35°. Randamentul la uscare 3,5-4/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad :- pentru produsul Flores Tiliae argenteae cum bracteis (flori de tei argintiu cu bractee), acesta sa contina fata de bractee cel putin 60% flori, continutul de impuritati admis fiind de max. 5°/0 flori brunificate, max. 5% bractee decolorate, max. 3% resturi de frunze si fructificatii, max. 5% bractee atacate de insecte, corpuri straine organice si minerale – max. 0,5% pentru fiecare, umiditate – max. 13% ;- pentru produsul Flores Tiliae argenteae sine bracteis (flori de tei argintiu fara bractee) continutul de impuritati admis este de max. 5% flori brunificate si max. 4% resturi de bractee, frunze, fructificatii, corpuri straine minerale si organice – max. 0,5% pentru fiecare, umiditate max. 13%;- pentru produsul Flores Tiliae officinalis (flori de tei oficinal) un amestec de flori de Tilia cordata si T. platyphyllos cu max. 8% flori de tei argintiu, cu un continut maxim de impuritati, corpuri straine organice si minerale si umiditate ca la florile de tei argintiu fara bractee.

Compozitie chimica : Mucilagiile din frunzele sau florile de tei au compozitie diferita. Astfel, mucilagiile frunzelor de tei pucios contin acid poliuronic, hexoza si metilpentozane ; mucilagiile florilor de tei argintiu contin acid galacturonic, arabinoza, galactoza si ramnoza ; ulei volatil (0,04-0,07%) in inflorescente ; flavonoide : cvercetrina, izoevercetrina, rutozid, tilirozida, gume, tanin, zahar, colina si acetilcolina. In uleiul volatil se afla un alcool alifatic sescviterpenic – farnesolul – care imprima florilor de tei mirosul caracteristic. Scoarta contine polifenoli : floroglucinol, taninuri de natura catehica si galica, cantitati mici de heterozide cumarinice intre care fraxozid si esculozid. Semintele contin ulei gras si albumine, zaharoza, rafinoza, stachioza etc. Cercetarile din tara noastra au demonstrat ca sub aspect fitoterapeutic florile provenind de la specia T. tomentosa Mnch, nu numai ca nu constituie o impurificare a produsului (asa cum considera unele farmacopee de peste hotare), dar au o valoare mai mare si sunt mai bine tolerate de bolnavi.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Inflorescentele datorita uleiului volatil au actiune neurosedativa si antispastica ; datorita muicilagiilor reduc inflamatiile cailor respiratorii. Datorita acestor proprietati florile de tei sunt utilizate ca sedative nervoase, in insomnii si ca expectorant in bronsite. Actiunea sedativa poate fi utilizata si la copii mici sub forma de bai cu flori de tei. Scoarta are proprietati antispastice, coleretice, vasodilatatoare, fiind utilizata uneori in afectiuni hepato-biliare si in migrene. Intra in compozitia ceaiului calmant, ceaiului calmant impotriva tulburarilor cardiace, ceaiul pectoral 2, in ceaiul sedativ si sudorific, la prepararea apei de tei si in compozitia unor preparate magistrale.

Tags for this post

author: IT LSE