Loading...
Blog
  • Main page
05
05
2014

Talpa gastii(Leonurus cardiaca)

By IT LSE 0

Descriere : Specii erbacee perene, erecte, viguroase, inalte de 0,5-1(1,5) m; partea subterana: rizom lignificat, gros pana la 1-1,5 cm si scurt din care pornesc numeroase radacini brune, lungi pana la 20-30 cm si subtiri de 1-2 mm, tulpina aeriana: pornesc mai multe de pe rizom, au 4 muchii, goale la interior: frunze: opuse, palmat-lobate (cele superioare cu 3 lobi) avand aspectul unei labe de gasca, de unde si denumirea populara, acesta fiind caracterul de recunoastere cel mai evident; sunt lungi de 6-12 cm si late de 4-10 cm, cu peri aspri, petiol mai lung spre baza (1-3 cm) scazand catre varf; la baza cu alte frunzulite mici; flori: grupate cate 10-20 in pseudo-verticile foarte stranse, la subsuoara frunzelor de la ultimele 10-15 noduri; corola are ambele buze evidente, de culoare roz, lunga de cca. 1 cm; fructe: nucule ovoidale, pubescente la varf, asezate cate 4 la baza caliciului persistent.

Materia prima : Herba Leonuri – pro­venind de la ambele specii este formata din partile aeriene inflorite ale acestor plante. Tulpinile sunt 4-unghiulare cu peri de jur imprejur (L. quinquelobatus) sau numai pe muchii (L. cardiaca). Frunze opuse palmat-lobate, cu 3-5 lobi dintati. Inflorescente lungi de 10-30 cm cu numeroase flori mici roze, rar albe,  sunt  dispuse in dihazii indesuite, formand verticile indepartate. Materia prima nu trebuie sa contina radacini si parti lignificate.

Ecologie si raspandire : Cele doua specii, care au morfologie asemana­toare, diferentiindu-se in special prin parozitate (la L. quinquelobatus parozitatea e dispersa pe toata suprafata tulpinii si nu numai pe muchii, iar perii sunt lungi pana la 1 mm si erecti), au si cerinte ecologice asemanatoare. Ele sunt plante de lumina sau de semiumbra, cu pretentii reduse fata de umiditate, ca si fata de sol, vegetand in buruienile de la marginea drumurilor si cai­lor ferate, la marginea padurilor sau in locuri poienite, pe langa garduri, pe terenuri necultivate, in zona de campie si deal – pana la 500-600 m.

Raspandita in cantitati mai mari in Transilvania si Banat (judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj, Harghita, Maramures, Timis), Muntenia (Arges, Ialomita, Ilfov, Teleorman), Moldova (Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui).

Recoltare : Partea aeriana a plantei se recolteaza din iunie pana la ince­putul lui august, cand fructificarea devine abundenta, iar caliciul care per­sista – spinos. Deoarece tulpina se lignifica spre baza, se taie cu foarfeca sau cosorul doar varful inflorit (cca. 25 cm) si ramurile, fara sa depaseasca 5 mm in diametru.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa ce se inlatura restu­rile de tulpini lignificate ce depasesc 5 mm diametru, produsul se pune la uscat in strat subtire la umbra, in poduri bine aerate sau soproane, intorcandu-se la 1-2 zile pentru o uscare uniforma, insa cu multa grija pentru a evita sfaramarea frunzelor. Pe cale artificiala uscarea se face la 35-40°. Randamentul la uscare 3,5-4/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din varfuri tulpinale (lungi de pana la 25 cm) si ramuri nelignificate, cu diametrul de max. 5 mm, admitandu-se ca impuritati – max. 5% plante brunificate, fructificatii maronii si max. 5% tulpini ce depasesc 5 mm diametru (dar nu mai groase de 6 mm), corpuri straine organice–max. 0,5% si minerale – max. 1%, umiditate-max. 13%.

Compozitie chimica : Planta proaspata contine 0,050-0,070% alcaloizi, intre care leunucardina sau stachidrina, doi alcaloizi cu structura inca neelucidata complet, izolati de cercetatori din tara noastra; substante de natura glicozidica intre care heterozizi cardiotonici cu actiune similara strofantidinei, care prin hidroliza dau L-ramnoza, D-glucoza si un aglicon cu struc­tura pentaciclica, 3 glicozide amare cu structura sterolica si un glicozid amar denumit de unii autori leonurina, glicozizi cu inel lactonic nesaturat; tanoizi, ulei volatil, saponozide, rezine, vitaminele A, C si E (in uleiul din seminte), acizi organici, substante minerale.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Cu toate ca actiunea farmacodinamica a fost studiata de diferiti cercetatori, este pe departe de a fi epuizat acest aspect important pentru valorificarea superioara in fitoterapie a acestor specii cu o compozitie chimica atat de bogata. Rezultatele obtinute in aceasta directie sunt in functie de vechimea materiei prime si de metodele de obtinere a extractelor sau a unor principii active.

Pana in prezent s-a confirmat actiunea inhibitoare asupra sistemului nervos central, in special asupra centrului respirator, actiunea hipotensiva si vasoconstrictorie periferica, actiunea diuretica, efecte sedative puternice de cca. 3 ori superioare Valerianei si actiune cronotropa negativa asupra cordu­lui. Actiunea cardiaca a unor extracte din aceasta planta se manifesta prin excitarea centrala vagala. De mentionat este faptul ca extractele obtinute prin infuzare sau decoct nu au decat in mica masura spectrul de activitate al plantei.

Herba Leonuri intra in compozitia ceaiurilor antiastmatic, anticolitic, ceaiului calmant si calmant impotriva tulburarilor cardiace si in ceaiul sedativ.

Confuzii : Cu port asemanator este si specia anuala sau bienala Chaiturus marrubiastrum (L.) Rchb. (Coada matei), comuna in toata tara, dar in regiuni ceva mai umede (vaile apelor, poieni umede).

Caractere de deosebire:

–   frunzele sunt eliptice, fara cei 5 lobi caracteristici care dau forma de „talpa gastii”

–   corola nu are inel paros la interior ca la Leonurus si are lobul inferior mai lung (la Leonurus acesta este mai scurt).

Observatii : Cercetarile farmacodinamice asupra speciei Ch.marrubiastrum au dovedit o actiune sedativa similara cu cea a speciei L.cardiaca.

author: IT LSE