Loading...
Blog
  • Main page
05
05
2014

Sovarvul(Origanum vulgare)

By IT LSE 0

Descriere : Specie erbacee, perena, erecta, ramificata la partea superioara, inalta de 30-60 (80) cm, cu miros aromat; partea subterana: rizom orizontal, brun-cenusiu, gros de 2-3 cm, din care pornesc stoloni subterani si numeroase radacini filiforme; tulpina aeriana: din rizom pornesc atat lastari sterili cat si tulpini florifere, cu 4 muchii putin proeminente, verzui sau cu nuante rosiatice, acoperite cu peri, cu ramificatii care pornesc opus de la nodurile superioare; frunze: opuse, ovate, lungi de 3-5 cm, scurt petiolate; flori: dispuse numai la terminatiile ramurilor, in inflorescente corimbiforme; acestea au caliciul redus (doar 2 mm), corola pana la 6 mm, roz-violacee, evident bilabiata, buzele aproape egale, cea infe­rioara fiind rasfranta in jos si divizata in 3 lobi; fructe: nucule ovoidale, mici de 1 mm, grupate cate 4 in caliciul persistent.

Materia prima : Herba Origani – formata din tulpini drepte, ramificate, de 15-25 cm lungime, fara partea inferioara lignificata, de culoare rosiatica, fin pubescente; frunzele sunt petiolate, intregi, ovate, pubescente in special pe partea inferioara, cu marginea slab crenat-serata, cu 3-5 perechi de nervuri secundare. Inflorescenta dispusa in corimb este formata din cime contractate, alcatuind spiculete cilindrice sau prismatice. Bracteele sunt rosiatice, ovate, sesile de lungimea caliciului. Florile sunt poligam dioice, cu cali­ciul campanulat glabrescent, paros la interior. Corola bilabiata, tubuloasa, infundibuliforma, rosietica-purpurie, mai rar alba-roze, staminele divergente, 4 la numar, cu stilul lung. Mirosul este aromat, caracteristic, gustul amar-aromatic.

Ecologie si raspandire : Planta larg raspandita in flora spontana, din campie pana in zona subalpina. Este specie cu temperament de lumina, putin pretentioasa fata de sol si umiditate, rezistenta atat la temperaturi scazute in timpul iernii, cat si la calduri extreme. Se intalneste in special prin taieturi si margini de paduri, tufarisuri, la margini de drumuri, in intreaga tara, mai ales in Transilvania si Banat (judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Harghita, Hunedoara, Maramures), Oltenia (Gorj, Valcea), Muntenia (Buzau, Ilfov) si Moldova (Bacau, Neamt, Suceava, Vaslui).

Recoltare : Perioada optima este in perioada de inflorire (iulie-august), in cursul diminetii, dupa ce se ridica roua. Se taie cu secera, cosorul sau cuti­tul partea aeriana de la locul de ramificare, astfel incat produsul sa aiba lungimea de cca. 20 cm, fara parti lignificate.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii : Dupa ce se aleg si se inde­parteaza partile lignificate, plantele se pun la uscat la umbra, in locuri bine aerate. Metode: – uscarea in strat subtire pe rame sau hartii intinse; – uscarea plantelor legate in forma de buchet si atarnate pe sarme, sfori etc.; in acest caz, plantele se pun la uscat mai lungi, iar dupa uscare se taie la lungimea necesara, indepartandu-se astfel partea unde au fost legate si care de obicei se degradeaza, mucegaind.

Uscarea artificiala se face la temperaturi pana la 35° pentru a nu se pierde uleiul eteric. Randamentul la uscare 2 – 3/1.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din ter­minatiile inflorite, in lungime de 20 cm de la varf, admitandu-se max. 5% impuritati (plante decolorate, brunificate sau cele care depasesc 20 cm lun­gime), corpuri straine organice – max. 1% si minerale – max. 0,5%, umidi­tate – max. 13%.

Compozitie chimica : Partile aeriene recoltate in timpul infloririi contin 0,15 – 1% ulei volatil cu continut ridicat in timol si carvacrol; cimol si canti­tati mai mici de α-tuiona (origanen), dipenten, selinen, α-terpinen si alte terpene; tanoizi formati din acid cafeic si depsidele lor (cca 8%), acid ursolic, substante amare cu structura inca nestabilita etc.

Actiune farmacodinamica utilizari terapeutice : Datorita componente­lor din uleiul volatil are actiune antispastica asupra musculaturii netede si sedativa asupra sistemului nervos central si in special asupra centrilor respi­ratiei; produce o usoara bronhodilatatie. Datorita substantelor amare si tanoizilor are actiune tonic-amara si usor astringenta, carminativa.

Se utilizeaza in traheite si bronsite si in unele afectiuni stomacale, in special in gastritele anacide.

Intra in compozitia ceaiului antibronsitic si in ceaiul sedativ.

Tags for this post

author: IT LSE