Loading...
Blog
  • Main page
06
01
2013

Vita de vie(Vitis vinifera)

By IT LSE 0

Descriere : Desi pare a fi un mic arbust, vita de vie este de fapt o liana. In functie de specie aceasta poate ajunge la inaltimi de peste 35 de metri.

Funzele sunt palmate. Culoarea acestora este verde deschis pana la verde inchis, pe partea inferioara fiind mai albicioase. Frunzele au dimensiuni intre 5 si 20 cm, in functie de specie.

Florile sunt hermafrodite, insa specia Vitis silvestris are flori masculine si feminine. Din aceasta cauza este necesar ca acestea sa fie polenizate. In caz contrar, planta nu va rodi.

Fructele, numite struguri, sunt formate din boabe mici care cresc pe un ciorchine. Cand strugurele este copt, in functie de specia din care face parte poate fi de culoare verde, rosiatic sau negru. Fructele sunt zemoase, dulci si sunt invelite intr-o pielita acrisoara.

Materie prima :  foarte digest, energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant, racoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce cantitatea de colesterol, elimina acidul uric, ajuta in cazul cancerului.
Frunzele: astringente, cicatrizante, capilar protectoare, antihemoragice, tonice venoase, tonifiante ale pielii.

Ecologie si raspandire : Majoritatea speciilor de vita de vie sunt intalnite in in Emisfera Nordica, in Asia si Nordul Americii. Vita de vie cu struguri albi este origiara din Europa. Vita de vie poate fi intalnita in diferite zone geografice (campii, dealuri etc). Numarul exact de specii de vita de vie nu este cunoscut cu certitudine inca, insa se estimeaza un numar de aproximativ 60 de secii. Unele dintre cele mai importante sunt:

  • Vitis vinifera, vita de vie Europeana folosita cel mai des pentru producerea vinului. Nativa Asia centrala.
  • Vitis labrusca, nativa din Estul SUA si Canada
  • Vitis aestivalis, nativa in Sud-Estul SUA
  • Vitis rotundifolia, nativa in Sud-Estul SUA din Delaware pana la Golful Mexic
  • Vitis coignetiae, nativa in Estul Asiei
  • Vitis amurenis, nativa din Continentul Asiei, inclusiv anumite regiuni ala Siberiei si Chinei
  • Vitis vulpina, nativa in Estul SUA, din Massachusetts pana in Florida si Vestul Nebraskai, Kansas si Texas.

Intre soiurile incrucisate de vita de vie au aparut si hibrizi. Acestia tind sa fie mult mai susceptibili la boli si inghet.

Majoritatea speciilor de vita de vie sunt cultivate pentru consumul strugurilor sau producerea vinului. Una dintre cele mai cultivate specii de vita de vie pentru producerea de vin este Vitis Vinifiera.

Boasca ramasa in urma stoarcerii strugurilor pentru vin este lasata la fermentat, dupa care se utilizeaza pentru a produce tuica.

Tot din strugurii se obtin stafidele. De asemenea, strugurii mai sunt folositi pentru fabricarea sucurilor sau pentru decorarea prajiturilor.

Frunzele vitei de vie se folosesc pentru prepararea sarmalelor sau a altor mancaruri similare din tarile balcanice.

Actiune farmaceutica : Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: Afectiunile inimii (controleaza nivelul colesterolului si il impiedica sa se depuna pe peretii arterelor, anemie, astenie, azotemie, bronsita, cancer (antitumoral), constipatie, convalescenta, congestia ficatului si splinei, dermatoze, demineralizare, eczeme, edeme, enterita, febra, furunculoza, guta, hipertensiune, litiaze, nefrite, obezitate, pletora, retentie urinara, reumatism, senectute, surmenaj, sporturi de rezistenta, stari acute, temperamente biloase si sangvine, tulburari digestive, varice.

In trecut, seva vitei de vie era folosita in Europa pentru tatarea diferitelor afectiuni ale pielii si ochilor.

Frunzele mai erau folosite pentru oprirea sangerarilor, diminuarea durerilor si a inflamatiilor de hemoroizi .

Tuberculoza si costipatia erau tratatate in trecut utilizand stafidele. Pentru ameliorarea durerilor in gat erau folositi struguri necopti. Acestia mai erau utilizati si pentru tratamentul impotriva cancerului, a variolei, a holerei, al ametelilor dar si al afectiunilor la nivelul rinichilor, ficatului pielii si ochilor.

Tags for this post

author: IT LSE